Rautatea, calitatea invingatorilor si bunatatea, cea a invinsilor?
Intrebarea “suntem buni sau rai?” este incomoda, dar totul in jur te indeamna sa o pui: aversiunea fata de cei care sufera, barbaria generalizata, indiferenta in cel mai fericit caz. Societatile noastre sunt apatice si feroce in acelasi timp, tot mai anesteziate, mai intorelante, mai inraite. Suntem oare cu adevarat rai? In lumea anglo-saxona unde conceptele de bunatate si rautate sunt tratate cu toata seriozitatea, se discuta mult despre bunatate, mai precis despre reevaluarea ei necesara, impotriva rautatii care astazi pare sa patrunda in toate relatiile, scrie revista italiana L’Espresso, potrivit Agerpres.
“Ne-am dezvatat de empatie”, sustine JD Trout, autorul eseului “The empathy gap” si profesor de filosofie la Loyola University din Chicago. El spune ca societatea si institutiile au datoria de a promova toate formele de generozitate si solidaritate posibile, pentru a ingradi atitudinile egoiste inradacinate in natura umana.
Cum s-a ajuns aici? Doua carti recent publicate incearca sa dea un raspuns: “Born to be good”, in care Dacher Keltner reafirma conceptul lui Rousseau al omului nascut bun dar pervertit de mediu, si eseul “Elogiu amabilitatii”, ai carui autori, psihologul Adam Phillips si istoricul Barbara Taylor, incearca sa inteleaga de ce in decursul timpului gentiletea, inteleasa ca empatie, impartasire, generozitate, altruism, bunatate s-a devalorizat.
“O societate ca a noastra, care promoveaza valoarea competitiei si prin urmare se bazeaza pe divizarea dintre invingatori si invinsi nu poate genera decat rautate”, sustine Taylor. “Gentiletea, sau bunatatea, a devenit calitatea invinsilor”. In opinia lui Taylor insa, gentiletea va fi pe viitor reevaluata ca anticorp la rautate.
“Nu cred ca suntem mai rai decat in trecut, ci perceptia noastra asupra rautatii s-a schimbat”, afirma Stephane Audeguy, autorul cartii “Teoria norilor”. “Narcisismul nostru ne face fragili, vulnerabili la privirea celuilalt. Avem constant nevoie de aprobare si afectiune si daca nu le obtinem ne convingem ca suntem inconjurati de oameni rai. Desigur, competitivitatea care pare sa reglementeze astazi relatiile nu este de ajutor. Ar fi interesant sa se observe comportamentele persoanelor in “open space” pentru a studia mecanismele rautatii”.
Anchete recente demonstreaza nu numai ca rautatea reduce productivitatea, dar induce stres extins si comportamente ostile. “Nu este de mirare. Neaga acel minim de intimitate necesar individului pentru a se simti in siguranta”, spune Juliette Tournand, “coach” al unor manageri de top si sportivi din domeniul velierelor si Formulei 1.
Este oare numai o chestiune de siguranta? Daca te simti sigur nu te inraiesti? Care este radacina termenului?, remarca psihiatrul pediatru Aldo Naouri, autorul cartii “Cum sa-ti reeduci copiii”. “In italiana, “cattivo” (rau) vine din latinescul captivum, prizonier. Avem un comportament rau deoarece suntem prizonierii impulsurilor noastre. In loc sa le inducem copiilor nostri o doza sanatoasa de frustrare introducand putina autoritate in relatii, ii obisnuim sa aiba totul imediat. Dar satisfacerea tuturor dorintelor creeaza monstri de perversiune, egoisti imaturi care nu au nici minima consideratie pentru aproape”. In opinia lui Naouri, problema nu priveste numai tinerele generatii. “Atunci cand presedintele Nicolas Sarkozy isi permite public sa urle la un protestatar: “dispari de aici neispravitule” este clar ca societatea noastra egocentrica a uitat de existenta celorlalti”, spune el.
“La Napoli, pentru a spune despre cineva ca este prost folosesti expresia “de trei ori bun”", comenteaza antropologul Marino Niola. A crede in ce spui este o valoare negativa. “Suntem parte a unei culturi catolice care ne invata ca poti face orice, cu conditia sa te caiesti”. In opinia antropologului, inrairea extinsa este si reactie la bunavointa excesiva si la “politically correct”: “Bunavointa excesiva este orice dar numai bunatate nu. Credem ca atenuam realitatea cu cuvinte frumoase si bune, dar in realitate aceasta este inlocuirea lucrurilor prin cuvinte. In actualul context devenim mai nesiguri si mai speriati”.
Asa cum spunea Sofocle: “Pentru cine se teme totul fosneste”. Cel speriat este mai rau: suntem singuri si celalalt devine dusman. Solidaritatea lipseste si in locul ei ramane o animozitate care adesea devine modus vivendi. Este ca si cum am avea doua softuri care functioneaza alternativ: al bunatatii si al rautatii, fiecare activat de imprejurari. Daca suntem linistiti, in siguranta si mai putin singuri ne putem permite bunatatea. Daca ne simtim amenintati se activeaza softul rau. Devenim “homo homini lupus”.
Cand un stat le cere medicilor sa denunte bolnavii fara permis de sedere, cand in Franta, de exemplu, este un delict sa dai un pat si o masa unui clandestin, cum sa te pui in locul celorlalti? “Am devenit mai rai, suntem tot mai putin disponibili sa acceptam alte forme de viata chiar daca acestea nu pun probleme in materie de siguranta si ordine publica. Episoadele de violenta fata de imigranti, fata de persoanele cele mai defavorizate, sunt fenomene extreme, dar de tensiune colectiva, ale unui sentiment comun, care exprima distanta si intoleranta fata de prezenta acestora pe propriul teritoriu”, spune Maurizio Bergamaschi, profesor de sociologie a serviciilor sociale.
Sursa: www.romanialibera.ro
Comentarii
ARTICOLE ALEATOARE
Ce trebuie sa faci si sa nu faci in zilele saptamanii
Ce trebuie sa faci si sa nu faci in zilele saptamanii, din punct de vedere al superstitiilor din Romania:
1) Lunea este capul saptamanii. Nu este bine – zic superstitiosii – sa dai nimic din casa ca este bucluc, si ai sa tot dai saptamana intreaga. Nu e bine nici sa lucrezi nimic afara din...
Sapte pasi pentru a va deschide cel de-al treilea ochi
Centrul energetic dintre ochi este cunoscut sub denumirea de cel de-al treilea ochi; el regleaza amploarea si intensitatea clarvederii noastre. Deschiderea celui de-al treilea ochi este o componenta esentiala pentru a putea vedea lumea spiritelor.
Iata sapte pasi necesari pentru a reusi sa ne deschidem...
Samanii si samanismul
Figura mistica a samanului exista in cultura umana de mii de ani pe aproape toate continentele lumii si totusi originea si natura puterilor samanilor nu au fost inca pe deplin explicate. Respins, in general, de comunitatea stiintifica, samanismul continua totusi sa joace un rol important atat in tamaduire,...
Minunatele aparitii ale Fecioarei Maria din Filipine
Aproximativ un milion de oameni s-au adunat într-un orasel din Filipine, la nord de Manila, pe 6 martie 1993, pentru a fi martorii vizitei Fecioarei Maria. Cei din multime, inclusiv oficiali ai guvernului filipinez, jurnalisti si episcopul catolic local – ca reprezentant al Papei – au marturisit...
Totul este predestinat sau exista liberul arbitru?
Liberul arbitru inseamna ca tu esti cel care ia hotararea de a urma sau nu calea care ti-a fost aleasa. Da, exista fara indoiala liber arbitru. Si totusi, cateodata alegi sa nu vezi viata in acest fel. Si alegerea punctului de vedere face parte din liberul tau arbitru! Protejandu-te singur in spatele...
Intrebarea “suntem buni sau rai?” este incomoda, dar totul in jur te indeamna sa o pui: aversiunea fata de cei care sufera, barbaria generalizata, indiferenta in cel mai fericit caz. Societatile noastre sunt apatice si feroce in acelasi timp, tot mai anesteziate, mai intorelante, mai inraite. Suntem oare cu adevarat rai? In lumea anglo-saxona unde conceptele de bunatate si rautate sunt tratate cu toata seriozitatea, se discuta mult despre bunatate, mai precis despre reevaluarea ei necesara, impotriva rautatii care astazi pare sa patrunda in toate relatiile, scrie revista italiana L’Espresso, potrivit Agerpres.
“Ne-am dezvatat de empatie”, sustine JD Trout, autorul eseului “The empathy gap” si profesor de filosofie la Loyola University din Chicago. El spune ca societatea si institutiile au datoria de a promova toate formele de generozitate si solidaritate posibile, pentru a ingradi atitudinile egoiste inradacinate in natura umana.
Cum s-a ajuns aici? Doua carti recent publicate incearca sa dea un raspuns: “Born to be good”, in care Dacher Keltner reafirma conceptul lui Rousseau al omului nascut bun dar pervertit de mediu, si eseul “Elogiu amabilitatii”, ai carui autori, psihologul Adam Phillips si istoricul Barbara Taylor, incearca sa inteleaga de ce in decursul timpului gentiletea, inteleasa ca empatie, impartasire, generozitate, altruism, bunatate s-a devalorizat.
“O societate ca a noastra, care promoveaza valoarea competitiei si prin urmare se bazeaza pe divizarea dintre invingatori si invinsi nu poate genera decat rautate”, sustine Taylor. “Gentiletea, sau bunatatea, a devenit calitatea invinsilor”. In opinia lui Taylor insa, gentiletea va fi pe viitor reevaluata ca anticorp la rautate.
“Nu cred ca suntem mai rai decat in trecut, ci perceptia noastra asupra rautatii s-a schimbat”, afirma Stephane Audeguy, autorul cartii “Teoria norilor”. “Narcisismul nostru ne face fragili, vulnerabili la privirea celuilalt. Avem constant nevoie de aprobare si afectiune si daca nu le obtinem ne convingem ca suntem inconjurati de oameni rai. Desigur, competitivitatea care pare sa reglementeze astazi relatiile nu este de ajutor. Ar fi interesant sa se observe comportamentele persoanelor in “open space” pentru a studia mecanismele rautatii”.
Anchete recente demonstreaza nu numai ca rautatea reduce productivitatea, dar induce stres extins si comportamente ostile. “Nu este de mirare. Neaga acel minim de intimitate necesar individului pentru a se simti in siguranta”, spune Juliette Tournand, “coach” al unor manageri de top si sportivi din domeniul velierelor si Formulei 1.
Este oare numai o chestiune de siguranta? Daca te simti sigur nu te inraiesti? Care este radacina termenului?, remarca psihiatrul pediatru Aldo Naouri, autorul cartii “Cum sa-ti reeduci copiii”. “In italiana, “cattivo” (rau) vine din latinescul captivum, prizonier. Avem un comportament rau deoarece suntem prizonierii impulsurilor noastre. In loc sa le inducem copiilor nostri o doza sanatoasa de frustrare introducand putina autoritate in relatii, ii obisnuim sa aiba totul imediat. Dar satisfacerea tuturor dorintelor creeaza monstri de perversiune, egoisti imaturi care nu au nici minima consideratie pentru aproape”. In opinia lui Naouri, problema nu priveste numai tinerele generatii. “Atunci cand presedintele Nicolas Sarkozy isi permite public sa urle la un protestatar: “dispari de aici neispravitule” este clar ca societatea noastra egocentrica a uitat de existenta celorlalti”, spune el.
“La Napoli, pentru a spune despre cineva ca este prost folosesti expresia “de trei ori bun”", comenteaza antropologul Marino Niola. A crede in ce spui este o valoare negativa. “Suntem parte a unei culturi catolice care ne invata ca poti face orice, cu conditia sa te caiesti”. In opinia antropologului, inrairea extinsa este si reactie la bunavointa excesiva si la “politically correct”: “Bunavointa excesiva este orice dar numai bunatate nu. Credem ca atenuam realitatea cu cuvinte frumoase si bune, dar in realitate aceasta este inlocuirea lucrurilor prin cuvinte. In actualul context devenim mai nesiguri si mai speriati”.
Asa cum spunea Sofocle: “Pentru cine se teme totul fosneste”. Cel speriat este mai rau: suntem singuri si celalalt devine dusman. Solidaritatea lipseste si in locul ei ramane o animozitate care adesea devine modus vivendi. Este ca si cum am avea doua softuri care functioneaza alternativ: al bunatatii si al rautatii, fiecare activat de imprejurari. Daca suntem linistiti, in siguranta si mai putin singuri ne putem permite bunatatea. Daca ne simtim amenintati se activeaza softul rau. Devenim “homo homini lupus”.
Cand un stat le cere medicilor sa denunte bolnavii fara permis de sedere, cand in Franta, de exemplu, este un delict sa dai un pat si o masa unui clandestin, cum sa te pui in locul celorlalti? “Am devenit mai rai, suntem tot mai putin disponibili sa acceptam alte forme de viata chiar daca acestea nu pun probleme in materie de siguranta si ordine publica. Episoadele de violenta fata de imigranti, fata de persoanele cele mai defavorizate, sunt fenomene extreme, dar de tensiune colectiva, ale unui sentiment comun, care exprima distanta si intoleranta fata de prezenta acestora pe propriul teritoriu”, spune Maurizio Bergamaschi, profesor de sociologie a serviciilor sociale.
Sursa: www.romanialibera.ro
Comentarii
ARTICOLE ALEATOARE
Ce trebuie sa faci si sa nu faci in zilele saptamanii
Sapte pasi pentru a va deschide cel de-al treilea ochi
Samanii si samanismul
Minunatele aparitii ale Fecioarei Maria din Filipine
Totul este predestinat sau exista liberul arbitru?
Suntem deosebit de rai si de agresivi: vezi conducatorii auto, vezi salbatecii dew pe stadioane.. Ar trebui pusi preoti si calugarite la peluze !