Pot fi armonizate diferenţele dintre Vechiul şi Noul Testament?
Într-un articol de pe site-ul “Ateistul American” se afirmă că “Incredibil în ceea ce priveşte Biblia nu este autorul său divin; ci faptul că cineva ar putea să creadă că acest amestec de nonsensuri contradictorii a fost scris de un Dumnezeu atotştiutor”. O astfel de afirmaţie este de obicei urmată de o listă de “contradicţii” biblice.
În orice caz, aceste pretenţii de contradicţii comit câteva erori simple. De exemplu, cei care aduc astfel de critici nu reuşesc să citească diversele cărţi ale Bibliei în cadrul genului în care au fost scrise. Biblia este, până la urmă, o colecţie de câteva genuri de scriere… istorie, teologie, poezie, material apocaliptic etc. Dacă încercăm să citim aceste cărţi în acelaşi mod rigid în care citim un ziar modern, vom ajunge la confuzii îngrozitoare. Iar lista “contradicţiilor” biblice confirmă acest lucru.
Să luăm, de exemplu, primul punct de pe lista site-ului Ateistul American: “Adu-ţi aminte de ziua de odihnă, ca s-o sfinţeşti” (Exodul 20:8) comparat cu “Unul socoteşte o zi mai presus decât alta: pentru altul, toate zilele sunt la fel. Fiecare să fie deplin încredinţat în mintea lui” (Romani 14:5). Iată! urlă ateul, o contradicţie clară. Însă ceea ce criticul omite să mai menţioneze este ceva cunoscut de orice creştin: când Hristos a introdus Noul Legământ, cerinţele de ceremonial ale Vechiului Legământ au fost îndeplinite (încetând să mai existe). Astfel este absolut normal ca regulile de ceremonial din Vechiul Testament să nu mai fie valabile pentru oamenii Noului Legământ. Dacă acel critic ar fi înţeles acest simplu principiu de bază al creştinismului, nu ar fi comis o greşeală atât de banală.
Următorul punct de pe lista Ateistul American are un defect similar: “…pământul rămâne veşnic în picioare” (Eclesiastul 1:4) comparat cu “…cerurile vor fi distruse în foc, iar elementele, arzând, se vor mistui” (2 Petru 3:12). Astfel, Vechiul Testament afirmă că pământul va fi veşnic, în timp ce Noul Testament spune că în final va fi distrus. Cum armonizăm aceste afirmaţii? De fapt, este destul de uşor şi din nou soluţia vine din înţelegerea genului în care au fost scrise cele două cărţi. Eclesiastul, de exemplu, pune în contrast opinii laice şi religioase – o mare parte din carte fiind scrisă dintr-un punct de vedere laic. De aceea vom găsi aici rânduri cum ar fi “Ospeţele se fac pentru petreceri, vinul înveseleşte viaţa, iar argintul le dă pe toate” (Eclesiastul 10:19). Totuşi, la finalul cărţii, autorul îşi modifică stilul, renunţând la toată “înţelepciunea” pe care ne-o oferise până în acel punct şi spunându-ne “Teme-te de Dumnezeu şi păzeşte poruncile lui; aceasta este datoria fiecărui om” (12:13).
Dacă cititorul se opreşte înainte de final, confuzia sa va fi aceeaşi cu cea a criticului de pe site-ul Ateistul American. Totuşi, din moment ce ideea care a dat naştere noţiunii de pământ etern este respinsă în ultimele rânduri ale cărţii, în mod evident, nu există nicio contradicţie cu ce s-a afirmat mai târziu în Noul Testament. (Iar acesta este numai un mod de a riposta în faţa presupusei discrepanţe.)
Celelalte “contradicţii” dintre Vechiul şi Noul Testament pot fi soluţionate în mod similar. Aproape la fiecare punct, criticii care le folosesc creează confuzii în text, ignoră genul acestuia şi refuză să lase loc pentru o interpretare rezonabilă.
Comentarii
ARTICOLE ALEATOARE
Ce este adevarul?
“Cateodata cind stau, o intrebare imi vine in minte: Ce este adevarul ?”
Aceasta este intrebarea cea mai importanta care poata sa-i vina cuiva in minte, dar care nu are un raspuns. Intrebarea cea mai importanta, intrebarea suprema, nu are cum sa aiba un raspuns; de asta este intrebarea suprema....
Luna in case
Casa I: In semn Cardinal, da nativului o fire foarte schimbatoare. Acesta se va stradui mereu sa-si schimbe situatia, anturajul, ocupatia. Rezulta o mare nevoie de a rataci, este mereu gata de duca, la intamplare. Intr-un semn Fix Luna indica mai multa statornicie, dar chiar si atunci persoana va cheltui...
Mesajele subliminale
„La nivel subliminal suntem potential divini, potential atotcunoscatori, potential capabili de a sti tot ce s-a petrecut, se petrece sau se va petrece vreodata in intregul univers!” (Serena Roney-Dougal)
Primim simultan in creier o multime de mesaje de la diversele organe de simt, si nu numai,...
Edgar Cayce, maestrul vindecarilor spirituale
Edgar Cayce, „profetul adormit”, este, fara indoiala, cel mai remarcabil subiect specializat in paradiagnoza, de la care s-au pastrat peste 8.000 comunicari fizice, care descriu starea corpului fizic al unor persoane bolnave, stabilesc diagnosticul si prescriu terapii, adesea originale. Si astazi,...
Ereziile crestinismului primitiv
Potrivit dictionarului explicativ al limbii romane si intelegerii data de biserica crestina, erezia sau eresul reprezinta o invatatura sau credinta religioasa care ia nastere in sanul bisericii, abatandu-se de la invatatura consacrata si care este condamnata de biserica.
MONTANISMUL
Miscare cu caracter...
Într-un articol de pe site-ul “Ateistul American” se afirmă că “Incredibil în ceea ce priveşte Biblia nu este autorul său divin; ci faptul că cineva ar putea să creadă că acest amestec de nonsensuri contradictorii a fost scris de un Dumnezeu atotştiutor”. O astfel de afirmaţie este de obicei urmată de o listă de “contradicţii” biblice.
În orice caz, aceste pretenţii de contradicţii comit câteva erori simple. De exemplu, cei care aduc astfel de critici nu reuşesc să citească diversele cărţi ale Bibliei în cadrul genului în care au fost scrise. Biblia este, până la urmă, o colecţie de câteva genuri de scriere… istorie, teologie, poezie, material apocaliptic etc. Dacă încercăm să citim aceste cărţi în acelaşi mod rigid în care citim un ziar modern, vom ajunge la confuzii îngrozitoare. Iar lista “contradicţiilor” biblice confirmă acest lucru.
Să luăm, de exemplu, primul punct de pe lista site-ului Ateistul American: “Adu-ţi aminte de ziua de odihnă, ca s-o sfinţeşti” (Exodul 20:8) comparat cu “Unul socoteşte o zi mai presus decât alta: pentru altul, toate zilele sunt la fel. Fiecare să fie deplin încredinţat în mintea lui” (Romani 14:5). Iată! urlă ateul, o contradicţie clară. Însă ceea ce criticul omite să mai menţioneze este ceva cunoscut de orice creştin: când Hristos a introdus Noul Legământ, cerinţele de ceremonial ale Vechiului Legământ au fost îndeplinite (încetând să mai existe). Astfel este absolut normal ca regulile de ceremonial din Vechiul Testament să nu mai fie valabile pentru oamenii Noului Legământ. Dacă acel critic ar fi înţeles acest simplu principiu de bază al creştinismului, nu ar fi comis o greşeală atât de banală.
Următorul punct de pe lista Ateistul American are un defect similar: “…pământul rămâne veşnic în picioare” (Eclesiastul 1:4) comparat cu “…cerurile vor fi distruse în foc, iar elementele, arzând, se vor mistui” (2 Petru 3:12). Astfel, Vechiul Testament afirmă că pământul va fi veşnic, în timp ce Noul Testament spune că în final va fi distrus. Cum armonizăm aceste afirmaţii? De fapt, este destul de uşor şi din nou soluţia vine din înţelegerea genului în care au fost scrise cele două cărţi. Eclesiastul, de exemplu, pune în contrast opinii laice şi religioase – o mare parte din carte fiind scrisă dintr-un punct de vedere laic. De aceea vom găsi aici rânduri cum ar fi “Ospeţele se fac pentru petreceri, vinul înveseleşte viaţa, iar argintul le dă pe toate” (Eclesiastul 10:19). Totuşi, la finalul cărţii, autorul îşi modifică stilul, renunţând la toată “înţelepciunea” pe care ne-o oferise până în acel punct şi spunându-ne “Teme-te de Dumnezeu şi păzeşte poruncile lui; aceasta este datoria fiecărui om” (12:13).
Dacă cititorul se opreşte înainte de final, confuzia sa va fi aceeaşi cu cea a criticului de pe site-ul Ateistul American. Totuşi, din moment ce ideea care a dat naştere noţiunii de pământ etern este respinsă în ultimele rânduri ale cărţii, în mod evident, nu există nicio contradicţie cu ce s-a afirmat mai târziu în Noul Testament. (Iar acesta este numai un mod de a riposta în faţa presupusei discrepanţe.)
Celelalte “contradicţii” dintre Vechiul şi Noul Testament pot fi soluţionate în mod similar. Aproape la fiecare punct, criticii care le folosesc creează confuzii în text, ignoră genul acestuia şi refuză să lase loc pentru o interpretare rezonabilă.
Comentarii
ARTICOLE ALEATOARE
Ce este adevarul?
Luna in case
Mesajele subliminale
Edgar Cayce, maestrul vindecarilor spirituale
Ereziile crestinismului primitiv
NUMAI CEI MORTI POT CRITICA BIBLIA SI POT AFIRMA CA BIBLIA ARE CONTRADICTII. DE FAPT ATEU INSEAMANA MORT PT DUMNEZEU,SI DUMNEZEU PT EL. CHIAR CA DUMNEZEU EXISTA DIN ETERNITATE, PT ETERNITATE. DAR NU PT CEI MORTI.—BIBLIA ESTE UN MONOLIT LOGIC SI COERENT. PT CEI VII.