Martisorul, traditie romaneasca straveche
Cu aceasta ocazie femeile primesc mici cadouri, obiecte decorative, legate cu un snur alb-rosu, ca simboluri aducatoare de noroc si bunastare. Rosul este considerat culoarea primaverii, iar albul culoarea iernii. Se asociaza de obicei flori timpurii de primavara, cea mai reprezentativa fiind ghiocelul.
Traditia sarbatorii are o vechime de mii de ani, primele dovezi arheologice datand din vremea Getilor. Pana la inceputul secolului al XVIII-lea sarbatoarea coincidea cu Anul Nou, sarbatorit la 1 Martie inca din vremea geto-dacilor si a romanilor. Originile obiceiului se gasesc si in sarbatorile romane in cinstea zeului Marte, zeu al fertilitatii si al vegetatiei sau in echivalentul acestora din Tracia, sarbatorile in cinstea zeului Marsyas Silen. Femeile dace purtau monezi sau pietricele asociate cu fire de lana rosii si albe pentru a avea noroc si un an productiv.
An de an sarbatoarea de 1 Martie ne readuce speranta, optimismul, credinta in mai bine si spor la toate. Din inclestarea frigului cu razele soarelui, a intunericului cu lumina, dupa ultimele zvarcoliri din zilele babelor, invinge viata, primavara, soarele.
Snurul alb si rosu cu o amuleta (banut) il legau parintii la mana copiilor, il daruiau flacaii fetelor, il schimbau fetele intre ele cu sens de urare de noroc, de sanatate. Martisorul daruit in zorii primei zile din Martie se purta 9-12 zile, uneori chiar pana la vederea primului pom inflorit, apoi se atarna de ramurile inflorite, crezandu-se ca asa va fi si anul celui care l-a purtat.
Banutul insemna imbelsugarea, firele albe si rosii simbolizau fata alba ca crinul si rumena ca roza. In Banat fetele adunau stropii de apa sau nea de pe frunzele fragilor din padure sa se spele pe obraj rostind descantecul dragobetelui de dragoste: „Floare de fraga/ Din luna lui Mart/La toata lumea sa fiu draga/Uraciunile sa le desparti“.
Comentarii
ARTICOLE ALEATOARE
Pot fi modificate evenimentele din precognitie? Exista liberul arbitru sau predestinarea?
Precum se stie, precognitia reprezinta achizitia de catre un subiect de informatie asupra unor evenimente viitoare (direct din viitor). Intrebarea care se pune este urmatoarea: pot fi modificate sau evitate anumite evenimente prin precognitie? Aceasta este una dintre cele mai grave intrebari, formulate...
Rugaciunea in crestinism si buddhism: un echilibru perfect intre bioritmuri
In ultimii 15 ani, doctorul in medicina Lucian Bernardi de la Universitatea din Pavia, Italia, a fost interesat de ritmurile autonome ale corpului, care constituie fundatia fiziologiei: variatii in pulsul inimii, presiunea arteriala, respiratia, etc. A analizat modul in care aceste variatii fluctueaza...
Shimon Bar Kokhba sau Barkokebas, impostorul care s-a dat drept Mesia
Shimon Bar Kokhba sau Barkokebas este un impostor care s-a dat drept Mesia evreu, in timpul domniei imparatului Adrian. Dupa ce a fost hot de drumul mare, si-a schimbat numele din Barkoziba – «fiul minciunii» – in cel de Barkokebas – «fiul stelelor» – pretinzand ca el e steaua...
Pluton in aspecte cu celelalte planete
Pluton in conjunctie cu Soarele: Aspectul indica predispozitie pentru crize, caracter laudaros, atras de putere, instinct erotic puternic, tendinta de a distruge pentru a putea reconstrui pe temelii noi.
Pluton sextil, trigon cu Soarele: Aspectul indica un caracter reformator, o mare mediumnitate, orientare...
Energia orgonica poate alunga norii si produce ploaia
Am discutat ieri despre energia orgonica si proprietatile ei miraculoase (http://www.almeea.com/energia-orgonica-energia-misterioasa-a-vietii/). Astazi, vom prezenta un experiment prin care vom demonstra cum aceasta energie orgonica poate influenta vremea, cu ajutorul unui aparat construit de Wilhelm...
Cu aceasta ocazie femeile primesc mici cadouri, obiecte decorative, legate cu un snur alb-rosu, ca simboluri aducatoare de noroc si bunastare. Rosul este considerat culoarea primaverii, iar albul culoarea iernii. Se asociaza de obicei flori timpurii de primavara, cea mai reprezentativa fiind ghiocelul.
Traditia sarbatorii are o vechime de mii de ani, primele dovezi arheologice datand din vremea Getilor. Pana la inceputul secolului al XVIII-lea sarbatoarea coincidea cu Anul Nou, sarbatorit la 1 Martie inca din vremea geto-dacilor si a romanilor. Originile obiceiului se gasesc si in sarbatorile romane in cinstea zeului Marte, zeu al fertilitatii si al vegetatiei sau in echivalentul acestora din Tracia, sarbatorile in cinstea zeului Marsyas Silen. Femeile dace purtau monezi sau pietricele asociate cu fire de lana rosii si albe pentru a avea noroc si un an productiv.
An de an sarbatoarea de 1 Martie ne readuce speranta, optimismul, credinta in mai bine si spor la toate. Din inclestarea frigului cu razele soarelui, a intunericului cu lumina, dupa ultimele zvarcoliri din zilele babelor, invinge viata, primavara, soarele.
Snurul alb si rosu cu o amuleta (banut) il legau parintii la mana copiilor, il daruiau flacaii fetelor, il schimbau fetele intre ele cu sens de urare de noroc, de sanatate. Martisorul daruit in zorii primei zile din Martie se purta 9-12 zile, uneori chiar pana la vederea primului pom inflorit, apoi se atarna de ramurile inflorite, crezandu-se ca asa va fi si anul celui care l-a purtat.
Banutul insemna imbelsugarea, firele albe si rosii simbolizau fata alba ca crinul si rumena ca roza. In Banat fetele adunau stropii de apa sau nea de pe frunzele fragilor din padure sa se spele pe obraj rostind descantecul dragobetelui de dragoste: „Floare de fraga/ Din luna lui Mart/La toata lumea sa fiu draga/Uraciunile sa le desparti“.








Chiar as fi curios sa aflu niste surse pentru ce este scris aici.
De cand este Marte, zeul razboiului, asociat cu fertilitate si vegetatie? Ati auzit de Juno? Cine a compus textul asta nu are idee de mitologie greaca si romana, si insistati ca stie despre traditii stravechi ?
Martisorul se da si la baieti, nu numai la fete ca ele nu au de ce sa si-l agate. Stiam ca este o antica traditie, si ca are foarte multe supersitii ( majoritatea adevarate) despre ea.