Focul, in traditiile si superstitiile lumii
Toate popoarele s-au inchinat acestui element, focul. Caldeenii il priveau ca pe divinitatea suprema, in Persia existau locuri inchise, construite cu ziduri si fara acoperis, unde se intretinea focul si unde poporul si credinciosii veneau sa se inchine la anumite ore. Cei mari aruncau acolo esente si parfumuri. Cand un rege al Persiei era pe patul de moarte, in principalele orase ale regatului se stingea focul, care nu era reaprins decat o data cu incoronarea succesorului acestuia.
Aceste popoare isi imaginau ca focul era adus din cer si pus pe altarul primului templu pe care Zoroastru il construise in orasul Xis in Media. Aici era interzis sa se arunce ceva impur si lumea sa priveasca focul.
Grecii credeau ca focul este imaginea unei fiinte supreme. La Roma si in Peru, pe altare, vestalele intretineau focul sacru si aceasta practica exista inca la guebri si bastinasii din Virginia: cand poporul se intoarce dintr-o expeditie, se aprinde un foc mare si se danseaza in jurul lui, cu un clopotel in mana, pentru a multumi focului ca i-a scapat de pericole. Ei nu mananca niciodata fara sa arunce mai intai in foc prima imbucatura, in semn de ofranda.
Unii tatari nu intra niciodata in vorba cu straini care nu s-au purificat mai intai trecand prin doua focuri. Totdeauna ei beau cu fata spre miazazi, in onoarea focului. Unele popoare din Siberia cred ca in foc exista o fiinta care imparte binele si raul, de aceea ii inchina fara incetare sacrificii.
In fine, chinezii care locuiesc la granita cu Siberia recunosc si ei in foc un zeu. Cand orasul Maimatschiu a luat foc niciun locuitor n-a sarit sa-l stinga si ar fi ars in intregime daca n-ar fi sarit in ajutor rusii.
Comentarii
ARTICOLE ALEATOARE
Transformati-va in fiinte de lumina!
“Ritualurile Munay Ki : Transformarea in fiinte de lumina”, Bucuresti, 23-25 iulie 2010
Aimee.ro va invita la un curs absolut deosebit, care va va facilita accesul intr-o noua dimensiune a vietii, in care totul este sacru, in care primim ajutor de la fiinte de lumina pentru o transformare profunda...
Anthony, Warrior of God (2006)
- Religios-Istoric -
Cu: Jordi Molla, Paolo De Vita, Matt Patresi
Regia: Antonello Belluco
In bazilica din Padova, un calugar ingenuncheaza si plange in fata unui mormant simplu. Numele sau este Folco, un fost criminal, care a fost trimis de stapanii sai sa-l urmareasca si sa-i ameninte viata Sf. Anton....
Moartea incredibila a celui de-al 16-lea maestru tibetan Karmapa
Zvonuri despre puteri magice il inconjoara pe liderul dinainte al scolii Karma Kagyu a budismului tibetan, al 16-lea Karmapa (1924-1981), despre care se crede ca a reusit sa se detaseze de durerea din ultimele stadii ale cancerului. Stiind ca avea sa moara, el a dorit sa se intoarca la manastirea din...
Citate de suflet – ianuarie 2010
28.01.2010:
“Cainii ne sunt loiali, pisicile ne dispretuiesc, porcii ne trateaza de la egal la egal! “
(Winston Churchill)
26.01.2010:
“Speranta este valul naturii pentru a raspunde goliciunii adevarului. “
(Alfred Nobel)
24.01.2010:
“Ideal ar fi ca fiecare dintre noi sa...
Dumnezeu ne raspunde rugaciunilor noastre in moduri neasteptate: salvarea unui naufragiat
In apele oceanului Atlantic, s-a scufundat odata un vapor. A scapat de la inec doar un singur calator. Folosind o barca de salvare, s-a lasat in voia Lui Dumnezeu. Intr-un tarziu barca a ajuns la un tarm. Era noapte. Naufragiatul avea in buzunar o cutie de chibrituri si a aprins un foc de vreascuri.
A...
Toate popoarele s-au inchinat acestui element, focul. Caldeenii il priveau ca pe divinitatea suprema, in Persia existau locuri inchise, construite cu ziduri si fara acoperis, unde se intretinea focul si unde poporul si credinciosii veneau sa se inchine la anumite ore. Cei mari aruncau acolo esente si parfumuri. Cand un rege al Persiei era pe patul de moarte, in principalele orase ale regatului se stingea focul, care nu era reaprins decat o data cu incoronarea succesorului acestuia.
Aceste popoare isi imaginau ca focul era adus din cer si pus pe altarul primului templu pe care Zoroastru il construise in orasul Xis in Media. Aici era interzis sa se arunce ceva impur si lumea sa priveasca focul.
Grecii credeau ca focul este imaginea unei fiinte supreme. La Roma si in Peru, pe altare, vestalele intretineau focul sacru si aceasta practica exista inca la guebri si bastinasii din Virginia: cand poporul se intoarce dintr-o expeditie, se aprinde un foc mare si se danseaza in jurul lui, cu un clopotel in mana, pentru a multumi focului ca i-a scapat de pericole. Ei nu mananca niciodata fara sa arunce mai intai in foc prima imbucatura, in semn de ofranda.
Unii tatari nu intra niciodata in vorba cu straini care nu s-au purificat mai intai trecand prin doua focuri. Totdeauna ei beau cu fata spre miazazi, in onoarea focului. Unele popoare din Siberia cred ca in foc exista o fiinta care imparte binele si raul, de aceea ii inchina fara incetare sacrificii.
In fine, chinezii care locuiesc la granita cu Siberia recunosc si ei in foc un zeu. Cand orasul Maimatschiu a luat foc niciun locuitor n-a sarit sa-l stinga si ar fi ars in intregime daca n-ar fi sarit in ajutor rusii.








Focul fizic este o manifestrae in planul vizibil a elementului subtil foc.
Acest element subtil este sustinut de o anumita energie specifica universala. Aceasta energie este guvernata desigur de anumite entitati spirituale foarte elevate.
La un mod mai profund, aceasta energie universala subtila a focului, este o modulare specifica a energiei fundamentale, emanate de Divin in vederea manifestarii creatiei.
Desigur ca in anumite culturi mai tinere se pot dezvlta culturi specifice de adorare a entitatilor zeiesti care guverneaza acest element.
Insa la modul superior, e bine sa ne amintim ca desi focul are o dimensiune sacra la care ne putem raporta, la fel are si apa si pamantul si aerul si eterul. De aceea e bine zic eu, sa avem o raportare de iubire si respect fata de toate aceste elemente subtile, reflectate in elementele fizice, dar, sa urmarim permanent sa ne raportam la modul deplin si plenar, direct catre Dumnezeu Tatal, chiar si atunci cand il percepem prin aspecte specifice ale creatiei.
Tuturor toate cele bune!
ce pot zice? ideea este ca oamenii vazandu-i forta acestuia…si negasind o alta forta asemenea lui…au gandit ca este o divinitate…hm. ciudati mai pot fi oamenii din cauza acestor credinte…bietii chinezi…ce inapoiati au fost din cauza acestei credinte …pagubitoare si tot o data nepotrivita…nu-i judec, e doar o parere…acum nu am alte cuvinte pentru ei…
da…ai si tu dreptate aspera in felul tau
Ca si focul, ni s-au dat “de toate” si bune si rele, pentru a supravietui si a evolua ca entitate. Ca pe parcurs s-a denaturat si exagerat asta nu mai pot comenta. Cind ceva ne ajuta peste masura spunem ca lucrul acela este “divin” si il zeificam in mintea noastra, cind ceva nu merge spunem ca si-a bagat dracu coada.
Nu exista decit o singura Divinitate! Iar despre acest “dracu” mai ma gindesc daca el exista cu adevarat sau se intoarce spatele Divinitatii?!
Tot ce ni s-a dat trebui folosit ponderat, cu cap, tot ce este dus la extrema se poate intoarce impotriva noatra. Asadar si focul ne este necesar ca si toate celalalte “daruri” fara insa al ridica la grad de “virtute”. Mare lucru sa existe masura in toate!