Fizionomie (partea 3): nasul, obrajii si urechile
NASUL
Anticii aveau dreptate sa numeasca nasul “podoaba fetei”. Un nas frumos nu se asociaza niciodata unui obraz diform. Poti sa fii urat si sa ai ochi frumosi, dar un nas bine trasat cere neaparat o fericita imbinare a altor trasaturi. De asemenea, se vad mii de ochi frumosi si un singur nas perfect: acolo unde el se afla, presupune totdeauna un caracter de exceptie, de mare distinctie. “Nu-i e dat oricui sa aiba un nas”, spun latinii.
Iata, dupa fizionomisti, ceea ce se impune pentru ca un nas sa fie perfect: lungimea lui trebuie sa fie egala cu fruntea. La radacina lui trebuie sa existe o usoara scobitura. Vazut din fata nasul trebuie sa aiba o conformatie larga, cele doua parti mergand paralel, iar aceasta largime sa fie mai sensibila spre mijloc. Varful nasului nu trebuie sa fie nici dur, nici carnos. Din fata, cele doua aripi ale nasului trebuie sa fie desenate fin si narile sa se arcuiasca placut. In profil, partea de jos a nasului nu trebuie sa aiba decat o treime din lungimea lui. In partea de sus, trebuie sa fie aproape de arcul orbitei ochiului, iar latimea de langa ochi sa fie cel putin jumatate din aratator. Un nas care intruneste toate aceste calitati, exprima tot ce se poate exprima. Cu toate acestea, oameni dintre cei mai merituosi au nasul diform. Fireste, trebuie sa vedem calitatile care contribuie la diferentierea lor.
* Un nas mic, vazut din profil rotunjit, nu-l impiedica pe posesor sa fie cinstit si drept, dar acesta nu va fi niciodata un geniu.
* Nasul care se incovoaie de la radacina este al caracterelor voluntare, menite sa comande, sa faca lucruri mari, persoane hotarate in proiectele lor si arzand sa le realizeze.
* Nasul perpendicular (adica cel care se apropie de aceasta forma, caci natura se fereste de liniile extrem de drepte in tot ce produce ea) se afla la mijloc, intre nasul carn si cel coroiat. El presupune un suflet care stie sa se poarte si sa sufere in liniste si cu tarie.
* Un nas al carui os este lat, indiferent daca e drept sau coroiat, anunta intotdeauna calitati superioare. Dar aceasta forma e foarte rara.
* Narile mici sunt semnul unei firi timide, incapabila sa se hazardeze in cea mai mica actiune.
* Cand narile sunt largi, mobile, ele denota o mare delicatete a sentimentelor, care pot degenera cu usurinta in senzualitate si voluptate.
* La oamenii la care nu exista un fel de adancitura in intervalul dintre frunte si nas (macar nasul sa nu fie foarte coroiat), nu sperati sa descoperiti la ei cea mai mica urma de caracter, de noblete si de maretie.
* Oamenii al caror nas se apleaca la limita extrema deasupra gurii nu sunt nici cu adevarat buni, nici cu adevarat veseli, nici mari, nici nobili: gandirea lor se leaga permanent de lucrurile pamantesti, de toate zilele. Ei sunt retrasi, reci, insensibili, putin comunicativi, de obicei rautaciosi, suparaciosi, sunt profund ipohondri sau melancolici.
* Daca acest tip de nas este incovoiat chiar din partea de sus, este inca un semn al aplecarii lor teribile spre placerile iubirii.
* Un nas fara o trasatura frapanta, fara nuante, incovoiri, ondulari, fara un contur expresiv, poate foarte bine fi nasul unui om cinstit, rezonabil si chiar de un caracter nobil. Dar acesta nu va fi niciodata nasul unui caracter superior sau foarte distins.
* Narile stranse si subtiri denota un temperament rece si dispretuitor.
* Un nas rosu, mai cu seama varful sau, anunta un betiv, o natura grosolana si predispus la coruptie.
Populatia din Asia Centrala are in general nasul plat si adincit, negrii din Africa il au aplatizat, cea mai mare parte a evreilor au nasul acvilin, englezii au nasul cartilaginos si foarte rar ascutit. Daca ar fi sa judecam dupa tablouri si portrete, la olandezi nu se prea intalneste un nas frumos. La italieni, dimpotriva, e trasatura lor distinctiva. In sfarsit, la francezi e trasatura distinctiva a oamenilor celebri.
OBRAJII
* Obrajii carnosi indica in general un temperament moale si senzual.
* Obrajii slabi si ingusti anunta uscaciunea dispozitiilor si lipsa bucuriilor.
* Necazurile ii scobeste, prostia si severitatea le imprima urme grosolane.
* Intelepciunea, experienta si finetea spiritului lasa urme usoare care se intretaie, placute la vedere.
* Unele adancituri, de forma mai mult sau mai putin triunghiulara, care se observa cateodata pe obraji, sunt semnul infailibil al invidiei si geloziei.
* Un obraz gratios de la natura, agitat de o tresarire usoara care se observa langa ochi, este garantia unei inimi sensibile.
* Daca pe un obraz care surade se formeaza trei linii paralele si circulare, fiti siguri ca in acea persoana exista un fond de nebunie.
URECHILE
La fel de bine – si poate chiar mai mult decAt alte parti ale corpului omenesc – , urechea are o semnificatie bine determinata. Ea nu admite nicio deghizare. Ea are legaturi specifice cu individul caruia ii apartine.
* Cand lobul urechii e degajat, e un semn bun pentru facultatile lui intelectuale.
* Urechile mari si desfacute anunta obraznicie, vanitate, o judecata saraca.
* Urechile mari si groase sunt atribuite unui om simplu.
* Urechile mici denota timiditate.
* Urechile prea aplecate si inconjurate de un fel de burlet rau desenat nu anunta nimic bun, nici in ceea ce priveste spiritul, nici talentele respectivului.
* O ureche potrivita, cu conturul bine rotunjit, nici prea groase nici prea subtiri, nu poate fi gasita decat la persoane cu spirit, cu judecata dreapta, intelepte si distinse.
Comentarii
ARTICOLE ALEATOARE
Copiii indigo
Copiii indigo sunt o generatie de copii ce au inceput sa se nasca dupa 1980 si sunt numiti astfel datorita tentei puternice de indigo din aura lor. S-au nascut copii indigo si inainte, dar mult mai putini. Acum majoritatea copiilor care se nasc au trasaturi caracteristice de copil indigo sau chiar copii...
Iridiologia
Iridologia este stiinta diagnosticarii unor afectiuni, predispozitii, modificari de functii si structura ale unor organe,tesuturi etc, pe baza studiului atent al culorii, semnelor, structurii, modificarilor, irisului uman. Iridologii cred ca aceasta parte colorata a ochiului nostru ne-ar revela predispozitiile...
Enigmaticii copii verzi: un basm sau o experienta paranormala?
In timpul domniei Stefan al Angliei (1135-1154), au avut loc o serie de aparitii ciudate in satul Woolpit, din regiunea Suffolk. In vremea recoltelor, in timp ce seceratorii lucrau la camp, doi copii au iesit din santurile adanci, sapate pentru a prinde lupii, cunoscute drept capcane pentru lupi (de...
Focul, in traditiile si superstitiile lumii
Toate popoarele s-au inchinat acestui element, focul. Caldeenii il priveau ca pe divinitatea suprema, in Persia existau locuri inchise, construite cu ziduri si fara acoperis, unde se intretinea focul si unde poporul si credinciosii veneau sa se inchine la anumite ore. Cei mari aruncau acolo esente si...
Minunatele traditii de Pasti din jurul lumii
Pentru ca tot ne aflam in perioada Pastelui, ar fi interesant de aflat cateva din traditiile diverselor popoare privind aceasta frumoasa sarbatoare crestina.
Biciuirea femeilor
In Cehia si in Slovacia, in a doua zi de Pasti (luni) are loc traditia biciuirii. In aceasta dimineata, barbatii aplica lovituri...
NASUL
Anticii aveau dreptate sa numeasca nasul “podoaba fetei”. Un nas frumos nu se asociaza niciodata unui obraz diform. Poti sa fii urat si sa ai ochi frumosi, dar un nas bine trasat cere neaparat o fericita imbinare a altor trasaturi. De asemenea, se vad mii de ochi frumosi si un singur nas perfect: acolo unde el se afla, presupune totdeauna un caracter de exceptie, de mare distinctie. “Nu-i e dat oricui sa aiba un nas”, spun latinii.
Iata, dupa fizionomisti, ceea ce se impune pentru ca un nas sa fie perfect: lungimea lui trebuie sa fie egala cu fruntea. La radacina lui trebuie sa existe o usoara scobitura. Vazut din fata nasul trebuie sa aiba o conformatie larga, cele doua parti mergand paralel, iar aceasta largime sa fie mai sensibila spre mijloc. Varful nasului nu trebuie sa fie nici dur, nici carnos. Din fata, cele doua aripi ale nasului trebuie sa fie desenate fin si narile sa se arcuiasca placut. In profil, partea de jos a nasului nu trebuie sa aiba decat o treime din lungimea lui. In partea de sus, trebuie sa fie aproape de arcul orbitei ochiului, iar latimea de langa ochi sa fie cel putin jumatate din aratator. Un nas care intruneste toate aceste calitati, exprima tot ce se poate exprima. Cu toate acestea, oameni dintre cei mai merituosi au nasul diform. Fireste, trebuie sa vedem calitatile care contribuie la diferentierea lor.
* Un nas mic, vazut din profil rotunjit, nu-l impiedica pe posesor sa fie cinstit si drept, dar acesta nu va fi niciodata un geniu.
* Nasul care se incovoaie de la radacina este al caracterelor voluntare, menite sa comande, sa faca lucruri mari, persoane hotarate in proiectele lor si arzand sa le realizeze.
* Nasul perpendicular (adica cel care se apropie de aceasta forma, caci natura se fereste de liniile extrem de drepte in tot ce produce ea) se afla la mijloc, intre nasul carn si cel coroiat. El presupune un suflet care stie sa se poarte si sa sufere in liniste si cu tarie.
* Un nas al carui os este lat, indiferent daca e drept sau coroiat, anunta intotdeauna calitati superioare. Dar aceasta forma e foarte rara.
* Narile mici sunt semnul unei firi timide, incapabila sa se hazardeze in cea mai mica actiune.
* Cand narile sunt largi, mobile, ele denota o mare delicatete a sentimentelor, care pot degenera cu usurinta in senzualitate si voluptate.
* La oamenii la care nu exista un fel de adancitura in intervalul dintre frunte si nas (macar nasul sa nu fie foarte coroiat), nu sperati sa descoperiti la ei cea mai mica urma de caracter, de noblete si de maretie.
* Oamenii al caror nas se apleaca la limita extrema deasupra gurii nu sunt nici cu adevarat buni, nici cu adevarat veseli, nici mari, nici nobili: gandirea lor se leaga permanent de lucrurile pamantesti, de toate zilele. Ei sunt retrasi, reci, insensibili, putin comunicativi, de obicei rautaciosi, suparaciosi, sunt profund ipohondri sau melancolici.
* Daca acest tip de nas este incovoiat chiar din partea de sus, este inca un semn al aplecarii lor teribile spre placerile iubirii.
* Un nas fara o trasatura frapanta, fara nuante, incovoiri, ondulari, fara un contur expresiv, poate foarte bine fi nasul unui om cinstit, rezonabil si chiar de un caracter nobil. Dar acesta nu va fi niciodata nasul unui caracter superior sau foarte distins.
* Narile stranse si subtiri denota un temperament rece si dispretuitor.
* Un nas rosu, mai cu seama varful sau, anunta un betiv, o natura grosolana si predispus la coruptie.
Populatia din Asia Centrala are in general nasul plat si adincit, negrii din Africa il au aplatizat, cea mai mare parte a evreilor au nasul acvilin, englezii au nasul cartilaginos si foarte rar ascutit. Daca ar fi sa judecam dupa tablouri si portrete, la olandezi nu se prea intalneste un nas frumos. La italieni, dimpotriva, e trasatura lor distinctiva. In sfarsit, la francezi e trasatura distinctiva a oamenilor celebri.
OBRAJII
* Obrajii carnosi indica in general un temperament moale si senzual.
* Obrajii slabi si ingusti anunta uscaciunea dispozitiilor si lipsa bucuriilor.
* Necazurile ii scobeste, prostia si severitatea le imprima urme grosolane.
* Intelepciunea, experienta si finetea spiritului lasa urme usoare care se intretaie, placute la vedere.
* Unele adancituri, de forma mai mult sau mai putin triunghiulara, care se observa cateodata pe obraji, sunt semnul infailibil al invidiei si geloziei.
* Un obraz gratios de la natura, agitat de o tresarire usoara care se observa langa ochi, este garantia unei inimi sensibile.
* Daca pe un obraz care surade se formeaza trei linii paralele si circulare, fiti siguri ca in acea persoana exista un fond de nebunie.
URECHILE
La fel de bine – si poate chiar mai mult decAt alte parti ale corpului omenesc – , urechea are o semnificatie bine determinata. Ea nu admite nicio deghizare. Ea are legaturi specifice cu individul caruia ii apartine.
* Cand lobul urechii e degajat, e un semn bun pentru facultatile lui intelectuale.
* Urechile mari si desfacute anunta obraznicie, vanitate, o judecata saraca.
* Urechile mari si groase sunt atribuite unui om simplu.
* Urechile mici denota timiditate.
* Urechile prea aplecate si inconjurate de un fel de burlet rau desenat nu anunta nimic bun, nici in ceea ce priveste spiritul, nici talentele respectivului.
* O ureche potrivita, cu conturul bine rotunjit, nici prea groase nici prea subtiri, nu poate fi gasita decat la persoane cu spirit, cu judecata dreapta, intelepte si distinse.
Comentarii
ARTICOLE ALEATOARE
Copiii indigo
Iridiologia
Enigmaticii copii verzi: un basm sau o experienta paranormala?
Focul, in traditiile si superstitiile lumii
Minunatele traditii de Pasti din jurul lumii
EU cred ca am urechi mari da ceilalti zic ca nu.Cum sa fac sa nu ma consider cu urechi najpa?????:-??