Calusarii sau dansul indracit
Jocul calusarilor este unul dintre cele mai spectaculoase dansuri populare românesti. calusarii reprezinta o ceata de flacai care insoteste Calusul, un zeu cabalin de origine indo-europeana, protector al cailor si sezonului calduros al anului. Ei sint rezistenti la eforturile fizice deosebite si excelenti dansatori, alesi de un “staritiu” sau vataf, la Strodul Rusaliilor, sarbatoare cu data mobila, miercurea din a patra saptamina dupa Pasti, zi dedicata nasterii simbolice a Calusului. Calusarii se leaga prin juramint ca vor juca si vor face parte din ceata un numar de 3,7 sau 9 ani.
Referitor la dansul “indracit” al calusarilor circula o legenda potrivit careia acest joc ar fi fost inventat de Diavol pentru a atrage lumea sa vina sa-l vada si pe el, asa cum a venit la Isus Christos cind a intrat triumfator in Ierusalim.
Dansul calusarilor impresioneaza prin varietatea figurilor, dinamica miscarilor, ritmul alert si vitalitatea sa, calitati care au impresionat dintotdeauna pe sateni, facind din el cel mai iubit dans al poporului nostru. Desi acest joc este unul barbatesc, in judetele Dolj si Gorj apar in ceata si femei, numite “craite”, care joaca in formatie de trei, o craita intre doi calusari. Jocul “Calusul” este amintit ca rit inca din secolul al XIII-lea, iar in secolul al XVI-lea il intilnim in cadrul unor ceremonii de curte, ca mare spectacol si dans de virtuozitate.
In fruntea calusarilor, alaturi de vataf, apare “Mutul” sau “Blojul”, un personaj mitic a carui masca zoomorfa indica virsta sa inaintata, simbolizind apropierea mortii si renasterea anuala. Sarcina Mutului era de a comunica dansatorilor, fara a fi auzit, numele jocului comandat de vataf. Cel care joaca rolul Mutului trebuie sa aiba calitati deosebite si sa fie un bun dansator, sa aiba o figura atletica si sa fie un bun acrobat, care sa poata face diferite exercitii de indeminare, in picioare sau in miini, care sa uimeasca, prin dificultatea lor, chiar si pe un artist de circ. Alaturi de el mai intilnim ajutorul de vataf si stegarul. insemnul definitoriu al cetei de calusari era steagul, confectionat dintr-un lemn sacru, de culoare alba, de obicei tei sau alun.
Calusarul poarta un costum popular obisnuit zonei geografice din care face parte, lasind sa iasa in evidenta briul si panglicile rosii, care au menirea de a-l apara de deochi, la care se mai adauga si citeva elemente distinctive folosite in timpul jocului. Este vorba de betele asezate crucis pe piept, pintenii si zurgalaii de la picioare, clopoteii de la briu, panglicile de la palarie sau caciula si, intotdeauna, un bat in mina, considerat cea mai veche unealta de munca si cea mai veche arma de lupta si aparare a omului.
Efigia zeului cabalin era reprezentata prin “ciocul calusului”, un lemn de aproximativ 25-30 cm, care poate fi drept, rasucit sau cioplit in forma de cioc si git de pasare de balta, de cap de cal sau lup, ciine sau chir om, in functie de zona folclorica, element care simbolizeaza virilitatea si fertilitatea, fiind imbracat intr-o piele de iepure, in care, potrivit zonei geografice, se pun si unele plante de leac culese in ziua de Rusalii. Despre “ciocul calusul” se spune ca ar avea puteri malefice, iar cei care l-ar fi atins se puteau imbolnavi sau chiar isi puteau pierde mintile. in fata “ciocului”, calusarii depuneau juramintul, stind in genunchi, ca la biserica.
ARTICOLE ALEATOARE
Zoroastrismul
Zoroastrismul, cea mai veche religie din lume
Zoroastrismul se spune ca ar fi cea mai veche religie actuala din lume, si s-ar putea sa fie adevarat, daca ne gandim la religii cu anumiti intemeietori. Taina datelor vietii fondatorului nu s-a putut elucida niciodata. Unii invatati din domeniul acestei...
Minunile sunt manifestari ale lui Dumnezeu
Daca luam in consideratie faptul ca materialismul si, alaturi de el, ateismul s-au raspindit in acelasi timp, degeaba ne mai miram ca foarte multi dintre contemporanii nostri nu numai ca nu sint religiosi, ci nu cred in general in existenta unei lumi a spiritelor. Motto-ul dupa care se conduc aceste...
Ritualuri pe cale energetica
Bucuresti, 10-12 iunie 2011.
Aimee.ro va invita la un curs pentru suflet, care va va facilita accesul intr-o noua dimensiune a vietii, in care totul este sacru, in care primim ajutor de la fiinte de lumina pentru o transformare profunda a fiintei noastre si suntem ajutati sa facem schimbarile necesare...
Spiritismul lui Hasdeu
Bogdan Petriceicu Hasdeu a ajuns sa faca spiritism de dragul fiicei. Mesajul ei: “Je suis heureuse; je t’aime; nous nous reverrons; cela doit te suffire. Iulie Hasdeu”. Romaneste spus: “Sunt bucuroasa, te iubesc, ne vom revedea; asta ar trebui sa-ti fie de ajuns”, semnat...
De 1 mai sarbatorim ziua Iluminatilor si nu ziua muncii
La 1 mai 1776, in Bavaria, un doctor in teologie – Adam Weishaupt – a fondat societatea “Vechii Cautatori de Lumina din Bavaria”, care va deveni in scurt timp cunoscuta sub denumirea de “Ordo Illuminati” (Ordinul Iluminatilor). Weishaupt a sustinut ca numele provenea din scrierile...
Jocul calusarilor este unul dintre cele mai spectaculoase dansuri populare românesti. calusarii reprezinta o ceata de flacai care insoteste Calusul, un zeu cabalin de origine indo-europeana, protector al cailor si sezonului calduros al anului. Ei sint rezistenti la eforturile fizice deosebite si excelenti dansatori, alesi de un “staritiu” sau vataf, la Strodul Rusaliilor, sarbatoare cu data mobila, miercurea din a patra saptamina dupa Pasti, zi dedicata nasterii simbolice a Calusului. Calusarii se leaga prin juramint ca vor juca si vor face parte din ceata un numar de 3,7 sau 9 ani.
Referitor la dansul “indracit” al calusarilor circula o legenda potrivit careia acest joc ar fi fost inventat de Diavol pentru a atrage lumea sa vina sa-l vada si pe el, asa cum a venit la Isus Christos cind a intrat triumfator in Ierusalim.
Dansul calusarilor impresioneaza prin varietatea figurilor, dinamica miscarilor, ritmul alert si vitalitatea sa, calitati care au impresionat dintotdeauna pe sateni, facind din el cel mai iubit dans al poporului nostru. Desi acest joc este unul barbatesc, in judetele Dolj si Gorj apar in ceata si femei, numite “craite”, care joaca in formatie de trei, o craita intre doi calusari. Jocul “Calusul” este amintit ca rit inca din secolul al XIII-lea, iar in secolul al XVI-lea il intilnim in cadrul unor ceremonii de curte, ca mare spectacol si dans de virtuozitate.
In fruntea calusarilor, alaturi de vataf, apare “Mutul” sau “Blojul”, un personaj mitic a carui masca zoomorfa indica virsta sa inaintata, simbolizind apropierea mortii si renasterea anuala. Sarcina Mutului era de a comunica dansatorilor, fara a fi auzit, numele jocului comandat de vataf. Cel care joaca rolul Mutului trebuie sa aiba calitati deosebite si sa fie un bun dansator, sa aiba o figura atletica si sa fie un bun acrobat, care sa poata face diferite exercitii de indeminare, in picioare sau in miini, care sa uimeasca, prin dificultatea lor, chiar si pe un artist de circ. Alaturi de el mai intilnim ajutorul de vataf si stegarul. insemnul definitoriu al cetei de calusari era steagul, confectionat dintr-un lemn sacru, de culoare alba, de obicei tei sau alun.
Calusarul poarta un costum popular obisnuit zonei geografice din care face parte, lasind sa iasa in evidenta briul si panglicile rosii, care au menirea de a-l apara de deochi, la care se mai adauga si citeva elemente distinctive folosite in timpul jocului. Este vorba de betele asezate crucis pe piept, pintenii si zurgalaii de la picioare, clopoteii de la briu, panglicile de la palarie sau caciula si, intotdeauna, un bat in mina, considerat cea mai veche unealta de munca si cea mai veche arma de lupta si aparare a omului.
Efigia zeului cabalin era reprezentata prin “ciocul calusului”, un lemn de aproximativ 25-30 cm, care poate fi drept, rasucit sau cioplit in forma de cioc si git de pasare de balta, de cap de cal sau lup, ciine sau chir om, in functie de zona folclorica, element care simbolizeaza virilitatea si fertilitatea, fiind imbracat intr-o piele de iepure, in care, potrivit zonei geografice, se pun si unele plante de leac culese in ziua de Rusalii. Despre “ciocul calusul” se spune ca ar avea puteri malefice, iar cei care l-ar fi atins se puteau imbolnavi sau chiar isi puteau pierde mintile. in fata “ciocului”, calusarii depuneau juramintul, stind in genunchi, ca la biserica.









