"CARAVAGGIO" (1986)
Cu: Dexter Fletcher, Robbie Coltrane, Garry Cooper Regia: Derek Jarman Pentru subtitrarea in limba romana la acest film, apasati AICI
	Acest film este cel mai rafinat film de arta pe care l-am vazut vreodata in viata mea; imbina bizareria cu normalul, realitatea cu fictiunea, supra-realismul cu supra-fictiunea, lumescul cu misticismul, lumea subpamanteana cu paradisul. Prin unele cuvinte si fraze cazi intr-o meditare profunda, din care foarte greu iti poti reveni; nu de putine ori, eu insumi ramaneam hipnotizat de vorbele din film. Pentru ca, cum altfel sa nu te faca sa meditezi cuvinte si expresii ca "Linistea de nedescris al acestor ape", "o lacrima se formeaza si cade", "Undele se pierd dincolo de orizontul cel mai indepartat, dincolo de materie, dincolo de stea", "mi-am prins spiritul cel pur in materie", "vaslesc inspre tine in oceanul mare si intunecat", "o maree neagra impotriva luminilor de arsenic", "O indoiala rece si albastra, o infinitate de incertitudine."
Tot scenariul parca e desprins dintr-o imbinare dintre stilul renascentist si cel modern. Astfel se explica de ce Caravaggio, un mare pictor al sec. al XVII-lea, apare in film batand la masina de scris, sau participa la o petrecere in care in fundal se aude muzica de jazz. si jocul actorilor este superb, iar unele imagini, in special cele ale personajelor vii din tablourile marelui pictor italian, sunt ca de vis. Fraza memorabila a acestui film care m-a impresionat este aceasta (si poate ca ea reprezinta chintesenta intregului film): "Stelele sunt diamantele celor saraci. Bogatii isi ascund diamantele in hrube, caci le este jena sa le compare cu bogatiile Domnului, care scanteiaza pe cer."