Ce sunt fractalii?
Teoria fractalilor face parte din asa-numita teorie a complexitatii, de care apartin si teoria haosului, teoria structurilor disipative, teoria catastrofelor etc.
Dar ce este un fractal? Este un corp cu o forma neregulata, ce poate fi fragmentat, fragmentele sale asemanandu-se cu intregul. Denumirea de fractal apartine matematicianului de origine franceza Benoit Mandelbrot (nascut in 1924), inventatorul celebrului „mar matematic”, care-i poarta numele, construit cu ajutorul computerului.
In natura, sunt considerati fractali muntii presarati cu stanci colturoase, corola unui arbore sau radacinile acestuia raspandite in sol in toate directiile, norii al caror contur se modifica permanent, reteaua hidrografica, valurile marii, reteaua de vase sanguine, un fulg de zapada; chiar si Universul sau parti ale sale, avand o structura neregulata, pot fi considerate fractali. Caracteristicile fractalilor vin in contrast cu ordinea din geometria euclidiana si cu perfectiunea cristalelor din lumea fizica.
In matematica, fractalul este un obiect a carui geometrie (dimensiuni) este data de fractii. In categoria fractalilor matematici intra curba lui Peano, multimea Cantor, sita lui Sierpinski, „fulgul de zapada” al lui Koch etc.
Fractalii din natura nu par a respecta niste reguli anume. Spre deosebire de acestia, fractalii matematici se construiesc dupa anumite reguli. Se pleaca de la un obiect cunoscut (de exemplu, un segment de dreapta, un cerc, un contur poligonal regulat etc), considerat ca fiind „initiatorul” -si care, prin deformare, rupere etc, se transforma in altceva, dupa o lege de constructie oarecare (numita „generator”), operatia repetandu-se de un numar infinit de ori.
Figura din stanga explica modul in care se construieste fractalul numit curba lui Van Koch. Initiatorul este segmentul de dreapta AB. Prima etapa a generarii acestei curbe se face prin divizarea segmentului de dreapta AB in trei segmente egale, urmata de inlocuirea segmentului din mijloc cu laturile unui triunghi echilateral, a carui baza este eliminata. Se repeta operatia (a doua etapa): fiecare segment se imparte din nou in trei parti egale, si din nou, mijlocul fiecaruia se inlocuieste cu laturile unui triunghi echilateral caruia ii lipseste baza. Se repeta aceeasi operatie de n ori. Curba lui Van Koch corespunde trecerii la limita, cand n -> oo. Aceasta curba are niste proprietati remarcabile: este de lungime infinita, continua, dar nederivabila!
Fractalii si-au gasit aplicatii neasteptate in realizarea unor antene folosite in telecomunicatii (de exemplu: avand forma fractalului Van Koch triunghiular; sau patrat – de tip Minkowski), avand performante exceptionale: un factor de calitate ridicat, pe frecvente care nu sunt corelate armonic, si obtinerea unor frecvente de rezonanta cu valori mai mici decat cele corespunzatoare dimensiunilor geometrice. Aceasta permite miniaturizarea antenei pentru o anumita frecventa. Deja, asemenea antene miniaturizate sunt utilizate in echiparea actualelor telefoane celulare. De asemenea, fractalii si-au gasit utilizarea in grafica realizata cu ajutorul calculatorului, in crearea unor peisaje artificiale etc.
ARTICOLE ALEATOARE
Cartile de joc si ghicitul viitorului
Cartile de joc, vechi de mii de ani
Istoria cartilor de joc incepe undeva in Tibet, India sau China, regiune cunoscuta ca patria de origine si a altor jocuri clasice, cum ar fi sahul, dominoul sau GO-ul. Parintele cartilor de joc nu se cunoaste, desi unele legende chinezesti ii atribuie acest merit unui personaj celebru, pe nume Wu, un vasal al imparatului Kieh Kwei (1818-1767 i.Chr.), acelasi care ar fi inventat si GO-ul. Mai plauzibila pare ideea ca ele au avut un autor colectiv si s-au perfectionat in timp, in functie si de scopul urmarit – mistic sau decorativ.
Odata cu evolutia cartilor de joc, s-a inmultit si numarul jocurilor, iar regulile acestora s-au perfectionat continuu. in Europa, cartile de joc au patruns la sfirsitul secolului al XIII-lea si inceputul secolului al XIV-lea, fiind semnalate in tarile mediteraneene, aduse, se pare, de arabi sau de marinarii italieni. Prima atestare documentara a cartilor de joc in Europa apare la cronicarul italian Nicolas de Covelluzo, care le semnaleaza in orasul sau natal, Viterbe, in anul 1379. El ne spune ca se juca “naibis”, un joc de origine indiana intitulat “naib”, care avea drept scop educarea copiilor, cartile avind reprezentate pe linga realitati ale vietii de zi cu zi, cum erau Papa, imparatul sau cersetorul si cele noua muze, cele sase virtuti si cele sapte planete, cunoscute in acea perioada.
In Franta, una din primele insemnari certe despre cartile de joc dateaza din anul 1392, cind regele Carol al VI-lea a cumparat trei seturi de carti aurite si frumos colorate de artistul miniaturist francez Jacquemin Gringonneur (Grigonier), care le-a confectionat din piele de oaie. Despre regele Carol al VI-lea (1380-1422), denumit si “Regele Nebun”, se spune ca era un patimas jucator de carti, organizind partide aprinse si interminabile cu favorita sa, Odette de Campdivers. Conform istoriei, si alti regi ai Frantei au fost mari jucatori de carti, mai ales dupa ce Caterina de Medici (1519-1589), sotia lui Henric al II-lea, si cardinalul Mazarin (1602-1661), au adus din Italia gustul pentru jocul de carti. Despre regele Ludovic al XIV-lea (1643-1715), supranumit si “Regele Soare”, se spune ca obisnuia sa organizeze la Curte partide de carti pe bani, ruinindu-i pe nobili, cu a caror avere el si-a consolidat tot mai mult puterea. Trebuie mentionat faptul ca primele carti de joc erau executate manual si reprezentau mici opere de arta, din care cauza se vindeau la preturi foarte mari, fiind accesibile numai clasei avute.
Cartile de joc, interzise
De la aparitia sa in Europa, jocul de carti a avut nu numai sustinatori, ci si adversari inversunati. Episcopul de Wurtzbourg a interzis, in 1329, calugarilor din dioceza sa sa foloseasca, in timpul liber, cartile de joc, ca si Sf. Bernardin, care le-a ars, iar alti clerici chiar le-au anatemizat, pentru ca exista opinia ca cei care practica jocurile de carti au legaturi cu diavolul, fiind vrajitori. Boguet afirma ca diavolul se amesteca in jocul de carti fara sa-l vedem, si citeaza un conte italian “care iti pune in mina un zece de pica si tu vezi ca e rege de cupa, ceea ce confirma ideea ca exista un pact intre el si diavol”. Alfons al XI-lea, regele Castiliei, a dat un edict in 1332, prin care interzicea cavalerilor sa atinga cartile de joc. Intr-o ordonanta din 1398 a sefului politiei Parisului se arata ca multi meseriasi si cetateni isi paraseau locul de munca si familiile, in timpul zilelor lucratoare, pentru a merge sa joace carti, iar dupa ce isi pierdeau banii si toata agoniseala se apucau de furat si de tilharit, si de aceea el cerea in 1398 “sa se interzica persoanelor de o asemenea conditie sa joace in zilele lucratoare, altfel fiind pedepsiti cu inchisoare sau amenda, din care un sfert va reveni denuntatorului”. Si in Italia jocul de carti a fost interzis la inceput, fiind permis numai in zilele nelucratoare si numai in anumite locuri, iar pe 23 mai 1376, autoritatile din Florenta, printr-un decret, interziceau total jocul de carti. Se pare ca in Germania au aparut pentru prima data cartile de joc numerotate, si se numeau “Landsknecht” in Franta ele purtau numele de “Piquet”, iar in Spania, unde cartile de joc parodiau turnirurile feudale, li se spuneau “Hombre”.
Semnele cartilor de joc
De la inceput, cartile de joc au avut patru culori si patru semne: inima, frunza, ghinda si clopotel. Aceste semne au fost schimbate de francezi, care au introdus trefla, cupa, caro si pica, folosite si azi, iar la figuri, spaniolii au adaugat, pe linga regi si valeti, cavalerii. Pina in secolul al XVII-lea, numele figurilor se deosebeau de la tara la tara si chiar de la o epoca la alta. Timp de un secol, au fost acceptate urmatoarele nume pentru cei 4 regi: David, Cezar, Alexandru Macedon si Carol cel Mare; pentru valeti: Hector, Lahire, d’Ogier si Lancelot, ultimii doi fiind camarazi ai regelui Arthur, cavaleri ai Mesei Rotunde; iar pentru regine: Pallas, Argine, Rachel si Judith. Pe cartile de joc au mai aparut, de-a lungul timpului, Minerva, Hannibal, Solon, Platon, Cato, dar si Victor Hugo, Papa Pius al X-lea, tarina Alexandra si cancelarul german Bismarck. O adevarata istorie si literatura ilustrate, tinind cont ca a existat un set de carti de joc cu chipurile personajelor din romanul “Cei trei muschetari” de Al. Dumas-tatal, in care Aramis si Anna de Austria erau cupa, Athos si Lady de Winter – trefla, d’Artagnan si Constance Bonacieux – pica, iar Portos si ducesa de Chevreuse – caro.
In timpul Revolutiei Franceze din 1789, numele, ca si figurile de pe cartile de joc, au fost schimbate in spiritul ideilor epocii: “geniul razboiului”, “geniul pacii”, “geniul comertului”, “geniul casatoriei”. Napoleon Bonaparte a incercat – fara a reusi – sa schimbe figurile si numele cartilor de joc. El l-a insarcinat pe pictorul Curtii, Jacques Louis David, sa picteze alte carti de joc, noile picturi proslavind, bineinteles, conducerea napoleoniana.
Dupa introducerea, intre anii 1420 si 1430, a gravurii in lemn, cartile de joc s-au ieftinit, asa incit, in scurt timp, a luat nastere o adevarata industrie a fabricarii lor, al carei monopol l-a detinut, mult timp, orasul Ulm, din Germania.
Ghicitul in cartile de joc
La inceput, cartile de joc s-au folost indeosebi in demonstratii de prestidigitatie si abia mai tirziu au inceput sa fie utilizate si in arta divinitatii, cind in ele s-au vazut fel de fel de lucruri, de la istorie si cultul astrelor pina la vrajitorie. Unii invatati din Evul Mediu au vazut in cartile de joc intreaga alchimie, iar cabalistii au pretins ca recunosc in ele spiritele celor patru elemente: caroul – reprezinta salamandrele; cupa – silfii; trefla – ondinele; pica – gnomii. Cartomancia (cartomantia) sau ghicitul in carti este se pare mult mai veche decit cartile de joc, arta ghicitului avindu-si originea intr-un joc cu bete practicat de un celebru grec, Alpha, exilat in Spania, procedeu de la care s-a trecut la tablite pictate si de aici la cartile de joc cu imagini. Folosirea cartilor de joc pentru ghicit a inceput abia spre mijlocul secolului al XVI-lea.
Cea mai veche marturie documentara despre ghicitul in carti dateaza din 1534 si apartine scriitorului si umanistului François Rabelais, care vorbeste despre un procedeu de ghicit in carti pe care il numea “tareau”. Aceasta denumire provine de la italianul “tarocchi” – Italia, dupa unii cercetatori, fiind patria ghicitului in carti. intr-un dictionar italian-francez de la jumatatea secolului al XVII-lea cuvintul “tareau” apare scris “tarot” si este intrebuintat in mod frecvent la plural. Termenul italian “tarocchi” ar putea veni de la cuvintul “taroccare”, semnificind a striga, a dracui, sau din prelucrarea unui termen antic provenit din Orient, de la indieni, chinezi sau egipteni, popoare la care existau in antichitate procedee de ghicire a viitorului prin folosirea unor placute din piatra sau din foi de pluta, acoperite cu desene cu figuri si semne, grupate cite patru, procedee care nu le erau straine nici arabilor si nici triburilor germanice.
Inventatorul ghicitului in cartile de joc
Inventatorul cartomantiei a fost Jean François Alliette, alias Etteilla (1738-1781), dupa cum aflam din cartea lui Alexandrian “Istoria filosofiei oculte“. Etteilla a publicat in 1770 lucrarea “Etteilla, sau mijlocul de a te recrea cu un joc de carti“, din care rezulta ca la acea vreme erau multi ghicitori in carti, dar nu exista inca un teoretician care sa sistematizeze procedeele acestei arte oculte. Prin lucrarea publicata, Etteilla se considera fondatorul bazelor teoretice ale acestei arte divinatorii. Etteilla si-a insusit teoria lansata de pastorul protestator Court de Gébelin, care sustinea ca tarotul ar contine fragmente din “Cartea lui Thor”, a egiptenilor, folosita de preotii din valea Nilului in divinatie.
O alta carte destinata ghicitului in carti este cea publicata de Albert d’Alby la Paris, in 1802, intitulata “Ghicitul perfect sau noul mod de a da in carti, cu ajutorul caruia fiecare isi poate face horoscopul!“. Cartea, care are 91 de pagini si este dedicata sexului frumos, trebuia sa apara din 1788, dar a fost oprita de cenzura. Autorul foloseste 20 de carti de joc dispuse cite cinci, una in mijloc, si cite una de fiecare parte, sub forma unei cruci. Cartea de sus inseamna ce se va intimpla in viitorul apropiat, cea din dreapta viitorul mai indepartat, cartea de jos trecutul, iar cea din stinga piedicile care stau in cale. in functie de aceste pozitii si tinind cont ca fiecare carte, figura si culoare are o anumita semnificatie, se ghiceste viitorul sau se intocmeste horoscopul.
Iata citeva exemple: regele de pica semnifica un om al legii cu care veti avea unele probleme, daca e rasturnat inseamna ca veti pierde un proces, dama de pica reprezinta o vaduva ce incearca sa va produca o neplacere, regele de trefla este un om corect, care va va ajuta intr-o problema etc. Plecind de la aceste legaturi intimplatoare, e clar ca nu trebuie sa puneti prea mare pret pe ce va spune ghicitoarea!
Tarotul
Tarotii din Evul Mediu erau niste cartonase de forma dreptunghiulara, asemanatoare cu cartile de joc, avind imprimate figuri colorate. Dupa parerea unora, ghicitul in cartile de tarot a fost raspindit de tiganii nomazi, desi altii atribuiau aceasta practica magicienilor – calatori de origine italiana, care cutreierau Europa in lung si in lat. Ghicitul se facea prin “citirea cartilor”, adica prin interpretarea pozitiilor acestora, a culorilor si a desenelor alegorice, carora li se dadeau anumite semnificatii.
Cel mai vechi sistem de ghicit in cartile de tarot este cunoscut sub numele de “Oracolul femeilor” sau “Marele joc” si se practica folosind 78 de cartonase imprimate in mai multe culori prin procedeul de cromolitografiere. Cartile de tarot se impart in doua, un numar de 56 apartin “Arcanelor minore” si 22 fac parte din “Arcanele majore”. “Arcanele minore” cuprind patru serii: Bastoane, Cupe si Dinari a cite 14 carti fiecare: Riga, Dama, Cavaler, Valet si 10 carti de la as la decar. La cartile obisnuite de joc, Cavalerul a disparut, Bastoanele s-au transformat in carouri, Cupele in inimi, Spadele in pici, iar Dinarii in trefle. Despre aceste patru serii se spune ca simbolizeaza cele patru componente fundamentale ale vietii: focul, apa, aerul si pamintul. orice cartonas, numit tarot, este interpretat in functie de locul si pozitia pe care o are fata de celelalte carti (taroti).
Desenele de pe cartile de tarot urmeaza o anumita ordine inspirata din diferite parti, capitole si paragrafe din Biblie, ilustrind “Facerea”, “Haosul”, “Lumina”, “Planetele”, “Cerul”, “Omul si animalele”. Alte scene de pe cartile de tarot reprezinta “Raiul”, “Eva muscind din frunctul oprit”, “Judecata de apoi”, “Sosirea Mesiei”, pe Dumnezeu, pe Diavol etc., toate aceste scene, fiind de inspiratie biblica, stau alaturi de semne heraldice si de imagini grafice care amintesc aspecte ale sistemului social feudal. Tarotul ramine un joc ezoteric, care ne farmeca si astazi, incitind imaginatia noastra sa creeze timpuri si taramuri fabuloase, pe care le populam cu personajele de pe aceste carti de joc.
Vreti sa va protejati de energiile negative? Sa eliminati toxinele si radiatiile din aer? Sa aveti un somn linistit? Sa raspanditi in jur energie pozitiva? Va invitam sa comandati si sa purtati PANDANTIVELE ORGONICE ALMEEA.
Create pe baza descoperirilor doctorului Wilhelm Reich si a principiilor orgonice formulate de catre acesta si alti numerosi cercetatori care i-au calcat pe urme, pandantivele Almeea contin cipsuri metalice, un fir de cupru curbat sub forma de moneda, un cristal sau mai multe pietricele de cristal de stanca, toate incorporate intr-o cantitate suficienta de rasina sintetica, pentru a forma pandantivul perfect. Mai jos se gasesc aceste minunate pandantive pe care le puteti comanda:
Remedii naturiste simple pentru dureri
Natura iti e sau ar trebui sa-ti fie aproape tot timpul. Din pacate, tot la greu ne amintim de ea, cand incercam sa indreptam raul facut cu remedii pe care ea ni le ofera.
Migrena. Este cel mai bun remediu pentru migrenele acute, un pahar de apa fiind indeajuns pentru a goni suferinta cauzata, cel mai probabil, de deshidratare.
Greata. Un stomac sensibil se poate trata apasand cu degetul mare si aratatorul in zona moale dintre tendoanele acestor doua degete, care pornesc de la incheietura mainii. Senzatia de greata va disparea ca prin farmec.
Acnee. Pentru a ameliora aceasta afectiune, este indicat sa alegi produsele care au la baza galbenelele, cunoscute pentru proprietatile lor antiseptice.
Picioare reci. Pentru a-ti incalzi picioarele, presara niste pulbere de ardei iute Cayenne (capsicum annuum) in ciorapi. Iti va incalzi imediat picioarele pentru ca va pune in miscare sangele, imbunatatindu-ti circulatia.
Infectii urinare. Excelente sunt afinele, care contin o substanta care opreste bacteriile sa adere la peretii tractului urinar. Bea suc de afine neindulcit, eventual combinat cu apa, sau ia capsule de extract de afine sub forma de pudra.
Indigestie. In cazul in care se prefigureaza o indigestie, bea dupa masa o ceasca de ceai de menta. Ai grija cu ceaiul de menta daca ai aciditate la stomac, pentru ca problema se poate inrautati.
Diaree. In cazul in care stomacul iti joaca feste, o tinctura de mure este cea care te poate ajuta. Aceste fructe contin tanina, o substanta cu efecte astringente asupra intestinelor. Tinctura se gaseste la farmacie sau plafar si se recomanda cate o lingurita dizolvata in apa la fiecare doua ore, pana cand senzatia neplacuta dispare.
Flatulatii. In caz de flatulatii, se recomanda semintele de chimen sau de secara. Dupa mese se recomanda mestecarea si inghitirea a jumatate de lingurita de seminte.
Tuse. Multi spun ca mierea e mai buna decat siropul de tuse, asa ca inainte de culcare ia doua lingurite de miere, care te vor ajuta sa nu te trezesti in timpul noptii.
Sursa: www.ziare.com
A murit Buddha in chinuri?
Pentru printul Siddhartha Gautama, numit Buddha (un titlu similar celui de Mesia), ultima sa cina i-a fost la fel de fatala ca cea a lui Iisus Hristos. Amandoi au murit in urma unei mese festive, desi in cazul lui Buddha din cauza insasi a mincarii.
Nascut in anul 563 i.Hr., ca print – „Am fost crescut delicat, crescut extrem de delicat, crescut delicat peste masura” – Gautama a resimtit o convertire religioasa si o vocatie pentru celibat pe cand avea treizeci de ani, la zece ani dupa ce se casatorise. Abandonandu-si sotia, fiul si o viata imbelsugata si lipsita de griji, in favoarea unei vieti ascete de pribeag, el s-a imbracat in haine de cersetor si s-a mutat intr-o grota din salbaticia Indiei. „Lumea este construita pe durere, iar temeliile sale sunt turnate in agonie”, considera el, dezvoltand o filosofie religioasa ce-i poarta numele.
Alimentatia a fost o problema inca de la inceput. Pentru a atinge starea de iluminare sau bodhi, el manca numai muschi de copac, radacini, graunte si uneori fructe salbatice. Ajungand vlaguit – „Din cauza hranei atat de sarace, toate membrele mele au ajuns ca ale unor taratoare uscate cu incheieturile noduroase” – el si-a distrus definitiv sanatatea.
Buddha isi descria aspectul intr-un mod plastic si se simtea mandru: „Sezutul meu era asemenea copitei unui bivol, coastele imi semanau cu grinzile unui sopron darapanat, pupilele ochilor mi se afundasera in adincul orbitelor, precum apa ce se vede lucind pe fundul unei fantani adanci.” El lesina adesea, se prabusea din picioare si era luat drept mort de discipolii sai. „Scalpul mi s-a zbarcit si stramtat; cand mi-am trecut mana peste picioare, firele de par putrezite de la radacini s-au desprins de pe trupul meu.”
El a aflat ca iluminarea nu se produce in urma infometarii. Revenind la alimentatia indiana traditionala, el s-a ingrasat, facand o burta ce avea sa devina un semn distinctiv, si a inceput sa sufere arsuri stomacale si intestinale intense – probabil din cauza unor ulcere. El a consumat alimentele despre care se crede ca i-au provocat moartea in anul 483 i.Hr., dupa ce tinuse o predica intr-un crang de mangustani de linga satul Pava. In acea zi, au avut loc mai multe ospete, organizate de bogatii orasului.
Mancarea si bauturile erau variate si se gaseau din abundenta. Un fierar prosper pe nume Cunda a gazduit banchetul cel mai generos, onorandu-l pe Buddha cu carnuri, diferite fierturi de orez aromate, muguri de bambus calcati de porci, dulciuri cu lapte si un fel de mancare condimentat cu carne de porc numit sukara-maddava. Gautama, ghiftuit si cuprins de crampe stomacale si arsuri, nu a terminat de mancat. O analiza moderna sustine ca „o artera importanta, aflata in sau langa un ulcer duodenal, s-a rupt si a eliberat o cantitate mare de sange in tractul intestinal”. Stoic, Gautama a incercat sa-si ascunda intensitatea simptomelor, pana cand o singerare anala abundenta i-a alarmat pe discipolii sai.
Hotarat sa predice in urmatoarea localitate din drumul sau, Kusinara, el a plecat din Pava pe jos, sustinut de prieteni, insa nu a ajuns departe. Cuprins de o sete avida datorita deshidratarii, el s-a asezat pe marginea drumului si a cerut sa i se aduca apa de la un parau din apropiere. Poate ca apa i-a potolit setea, insa este foarte probabil ca in acelasi timp sa-i fi agravat simptomele intestinale, deoarece paraul trecea pe langa un sat, iar apa probabil ca nu era potabila. Sangerand, vomand si toropit de o slabiciune, Buddha si-a continuat drumul catre periferia orasului Kusinara, unde letargia l-a rapus. Discipolii sai au afirmat ca Buddha a murit fara a suferi semnificativ, cazand in stari din ce in ce mai lungi de inconstienta. Intr-un moment de luciditate, el si-a rostit ultimele cuvinte referitoare la inevitabilitatea declinului lucrurilor vii si le-a cerut insotitorilor sai: „incercati sa va indepliniti scopul cu sarguinta”.
In prezent, medicii care au studiat textele Pali indiene, cele mai vechi insemnari ale vietii lui Buddha Gautama, au ajuns la concluzia ca un atac acut de indigestie este responsabil pentru uciderea unuia dintre cei mai mari oameni ai Orientului. Pe langa ulcerele stomacale, exista dovezi ce sugereaza ca el suferea si de cancer de colon. Din cauza pierderii importante de lichid prin sangerarile rectale si voma, el, probabil, a suferit o deficienta de oxigen, iar in cele din urma un stop cardiac.
Trupul lui Gautama a fost incinerat, intre cele opt grupuri de discipoli ai sai iscandu-se o disputa in privinta cui ar trebui sa pastreze cenusa. Recunoscand stupiditatea unei lupte pentru ramasitele unui om ce propovaduise pacea, conducatorii celor opt grupuri au impartit cenusa in opt parti egale. Opt urne de aur au fost trimise suveranilor celor opt regate indiene, iar deasupra ramasitelor au fost inaltate altare, fiecare devenind un loc de cult. Burta lui Buddha, trasatura sa cea mai remarcabila in statuile sculptate ulterior, aminteste natura mortii sale.
Cifra zilei de nastere
Afla-ti cifra zilei de nastere AICI!
CIFRA ZILEI DE NASTERE indica modul in care gandesti si in care te comporti atunci cand esti singur si iti poate influenta vibratia numelui de familie. Ea reflecta modul in care reactionezi in viata de zi cu zi si poate afecta intr-o mica masura cifra destinului. Evidentiaza acele calitati si lucruri de care te simti sigur, in largul tau. Se refera la sansa.
Cand cifra destinului si cifra zilei de nastere difera dar sunt amandoua pare sau impare, combinatia lor este un aarmonioasa. Esti constient de cele doua laturi ale personalitatii tale, fara multe conflicte interioare. Daca una din cele doua cifre este para si cealalta impara, pot aparea anumite conflicte. Drumul ce trebuie urmat este cel indicat de catre cifra destinului. Daca acele calitati conferite de ea sunt cultivate atent si constient, problemele cu care te vei confrunta in viata se vor atenua treptat.
Cifra zilei de nastere 1 - apare la cei nascuti in ziua 1, 10, 19, 28 ale fiecarei luni. Ei sunt conducatori, originali, egocentrici, siguri pe sine, hotarati, curajosi, independenti, increzatori in propriile forte, onesti si energici, trebuie sa-si stapaneasca pornirile spre aroganta, nu suporta sfaturile, pot fi foarte egoisti.
Celebritati: Boris Eltin, J. D. Salnger, Fred Astraine,Marcel Proust, Coco Channel,Jean Genet.
Cifra zilei de nastere 2 - apare la cei nascuti in ziua 2, 11, 20, 29 ale fiecarei luni. Ei sunt cooperanti, sovaielnici, prietenosi, buni, iubitori, sensibili, sufletisti, intuitivi, le place munca in echipa.
Celebritati: Mahatma Gandhi, dr. Benjamin Spock, Irving Berlin, Martha Graham, Serghei Rahmaninov, Henrik Ibsen, Oprah Winfrey, Michael Jackson.
Cifra zilei de nastere 3 – apare la cei nascuti in ziua 3, 12, 21, 30 ale fiecarei luni. Ei sunt creativi, elocventi, spirituali, veseli, fericiti, isteti, gelosi, prietenosi, populari, mereu in centrul atentiei, sociabili,norocosi, iubesc viata, se tem de singuratate.
Personalitati: Gore Vidal, Gertrude Stein, Frank Sinatra, Maria Callas, Florenz Ziegfeld, Robin Williams, Truman Capote, Sir Winston Churchill.
Cifra zilei de nastere 4 - apare la cei nascuti in ziua 4, 13, 22, 31 ale fiecarei luni. Ei sunt harnici si au un bogat simt practic si o autodisciplina de invidiat. Sunt statornici, traditionalisti, cad usor prada rutinei, prieteni loiali, rabdatori, cinstiti, altruisti, conducatori innascuti, cu un instinct de incredere.
Personalitati: dr. Thomas Barnardo, Francisco Franco, Fidel Castro, Arnold Schoenberg, Rose Kennedy, D. W. Griffith, Anna Pavlova, Norman mailer.
Cifra zilei de nastere 5 - apare la cei nascuti in ziua 5, 14, 23 ale fiecarei luni. Acestia sunt comunicativi, in cautarea libertatii si multilaterali. Ei sunt anevoiosi si delasatori,entuziasti si nestatornici, iubitori de placeri, curiosi, atrasi de calatorii, indulgenti.
Celebritati:William S. Burroughs, Raquel Welch, Cecil Beaton, Albert Einstein, Joan Crawford, Joan Collins.
Cifra zilei de nastere 6 - apare la cei nascuti in ziua 6, 15, 24 ale fiecarei luni. Ei sunt responsabili, creativi si sfatuitori, vesnic nelinistiti, cu un simt al dreptatii dezvoltat, putin vanitosi, atrasi de artele decorative, loiali, prietenosi, familisti.
Celebritati: Sigmund Freud, Elisabeth Barrett Browning, Florence Nightingale, Martin Luther King, Henri de Toulouse-Lautrec, Barbra Streisand.
Cifra zilei de nastere 7 – apare la cei nascuti in ziua 7, 16, 25 ale fiecarei luni. Sunt niste persoane intuitive, analitice si singuratice, individualiste, tacute si misterioase, atrase de supranatural si ocultism, autocritice, pretentioase, nervoase.
Personalitati: Saint Bernadette, Billy Graham, Noel Coward, Oscar Wilde, Pablo Picasso, Virginia Wolf.
Cifra zilei de nastere 8 – apare la cei nascuti in ziua 8, 17, 26 ale fiecarei luni. Ambitia, avaritia, obiectivele bine precizate si independenta sunt trasaturile lor generale. Buni organizatori, se implica atat in cariera cat si in viata de familie, oameni de incredere, buni contabili.
Personalitati: Katharine Hepburn, dr. Christiaan Barnard, Rudolf Nureyev, Rita Hayworth, Mao Tse-tung, Leon Trotki.
Cifra zilei de nastere 9 - apare la cei nascuti in ziua 9, 18, 27 ale fiecarei luni. Sunt persoane miloase, temperamentale, nerabdatoare, iubitoare de oameni, dramatice, creative si idealiste, cu vederi largi, le lipseste ades simtul practic. Sunt greu de infuriat, dar odata starniti, ii intimideaza pe cei din jur.
Personalitati: Simone de Beauvoir, Glenda Jakson, Greta Garbo, Lucretia Borgia, Confucius, Maica Tereza din Calcutta.
Taofizica – paralela dintre fizica cuantica si mistica orientala
Fritjof Capra, nascut in anul 1939, este un fizician contemporan, cercetător in fizica cuantica. El este autorul cartii “Taofizica”, un amestec dintre fizica clasica si mistica orientala.
“Cu 5 ani in urma am trăit o experienta care m-a determinat sa o apuc pe un anumit drum si care a condus la redactarea cartii Taofizica – o paralela intre fizica moderna si mistica orientala. Ma aflam pe malul oceanului intr-o dupa-amiaza de vara tarzie, priveam valurile rostogolindu-se si-mi ascultam propria respiraţie cand, deodată, am avut revelaţia intregului meu univers angajat intr-un dans cosmic gigantic. Fiind fizician, stiam ca nisipul, pietrele, apa si aerul din jurul meu sunt formate din molecule si atomi in vibratie, iar acestea la randul lor, din particule care interactioneaza producand sau distrugand alte particule.
Stiam de asemenea ca atmosfera terestra este permanent bombardata de fascicole de ”raze cosmice”, particule de mare energie care sufera multiple ciocniri. Toate acestea imi erau familiare din cercetarile mele in fizica energiilor inalte, dar pana la acel moment le receptasem numai la nivelul graficelor, diagramelor si teoriilor fundamentate matematic. Acolo pe acea plaja experienţa mea trecuta se insufleti; am ”văzut”cascade de energie revarsandu-se din spatiul in care particulele erau create si distruse ritmic; am ”vazut” atomii elementelor si pe aceea ai propriului meu corp prinsi in dansul cosmic al energiei; i-am simtit ritmul si i-am ”auzit” muzica si in acel moment am stiut ca acesta era dansul lui Shiva, zeul dansatorilor cel divinizat de hindusi. Am petrecut multi ani desavarsindu-mi studiile de fizica si am fost implicat alţi cativa ani in munca de cercetare. In acelasi timp am ajuns sa ma interesez de mistica orientala si sa constat asemanarile acesteia cu fizica moderna. Ma fascinau mai ales enunturile paradoxale din zen care-mi aminteau de paradoxurile teoriei cuantice. La inceput, a face legătura intre ele era un exercitiu pur intelectual. Depasirea prapastiei care exista intre gindirea rationala, analitica, si experienţa meditatiei asupra adevărului mistic a fost si este inca foarte dificila pentru mine.”
Cartea savantului in fizica cuantica Fritjof Capra ”Taofizica”, reprezintă o inedita explorare a paralelismelor dintre fizica moderna si filozofiile orientale, avansand ideea conform careia tradiţiile misticii orientale pot constitui un cadru filozofic coerent celor mai avansate teorii din fizica.
Teoria fractalilor face parte din asa-numita teorie a complexitatii, de care apartin si teoria haosului, teoria structurilor disipative, teoria catastrofelor etc.
Dar ce este un fractal? Este un corp cu o forma neregulata, ce poate fi fragmentat, fragmentele sale asemanandu-se cu intregul. Denumirea de fractal apartine matematicianului de origine franceza Benoit Mandelbrot (nascut in 1924), inventatorul celebrului „mar matematic”, care-i poarta numele, construit cu ajutorul computerului.
In natura, sunt considerati fractali muntii presarati cu stanci colturoase, corola unui arbore sau radacinile acestuia raspandite in sol in toate directiile, norii al caror contur se modifica permanent, reteaua hidrografica, valurile marii, reteaua de vase sanguine, un fulg de zapada; chiar si Universul sau parti ale sale, avand o structura neregulata, pot fi considerate fractali. Caracteristicile fractalilor vin in contrast cu ordinea din geometria euclidiana si cu perfectiunea cristalelor din lumea fizica.
In matematica, fractalul este un obiect a carui geometrie (dimensiuni) este data de fractii. In categoria fractalilor matematici intra curba lui Peano, multimea Cantor, sita lui Sierpinski, „fulgul de zapada” al lui Koch etc.
Fractalii din natura nu par a respecta niste reguli anume. Spre deosebire de acestia, fractalii matematici se construiesc dupa anumite reguli. Se pleaca de la un obiect cunoscut (de exemplu, un segment de dreapta, un cerc, un contur poligonal regulat etc), considerat ca fiind „initiatorul” -si care, prin deformare, rupere etc, se transforma in altceva, dupa o lege de constructie oarecare (numita „generator”), operatia repetandu-se de un numar infinit de ori.
Figura din stanga explica modul in care se construieste fractalul numit curba lui Van Koch. Initiatorul este segmentul de dreapta AB. Prima etapa a generarii acestei curbe se face prin divizarea segmentului de dreapta AB in trei segmente egale, urmata de inlocuirea segmentului din mijloc cu laturile unui triunghi echilateral, a carui baza este eliminata. Se repeta operatia (a doua etapa): fiecare segment se imparte din nou in trei parti egale, si din nou, mijlocul fiecaruia se inlocuieste cu laturile unui triunghi echilateral caruia ii lipseste baza. Se repeta aceeasi operatie de n ori. Curba lui Van Koch corespunde trecerii la limita, cand n -> oo. Aceasta curba are niste proprietati remarcabile: este de lungime infinita, continua, dar nederivabila!
Fractalii si-au gasit aplicatii neasteptate in realizarea unor antene folosite in telecomunicatii (de exemplu: avand forma fractalului Van Koch triunghiular; sau patrat – de tip Minkowski), avand performante exceptionale: un factor de calitate ridicat, pe frecvente care nu sunt corelate armonic, si obtinerea unor frecvente de rezonanta cu valori mai mici decat cele corespunzatoare dimensiunilor geometrice. Aceasta permite miniaturizarea antenei pentru o anumita frecventa. Deja, asemenea antene miniaturizate sunt utilizate in echiparea actualelor telefoane celulare. De asemenea, fractalii si-au gasit utilizarea in grafica realizata cu ajutorul calculatorului, in crearea unor peisaje artificiale etc.








