Almeea

Site de spiritualitate si paranormal

Religie, Texte religioase

Unde ati vrea sa ajungeti dupa moarte? Sa stiti ca Paradisul e mai fierbinte decat iadul…

11 Dec 2009 8 Comentarii

778 vizualizari / Cuvinte-cheie: , , , , , , ,

iad-sau-paradisTemperatura Paradisului poate fi calculata cu exactitate. Cum asa? Pai, sa citam putin din Biblie. Un personaj biblic foarte important, Isaia, ne spune despre Paradis: “Si luna va straluci ca soarele, iar soarele va straluci de sapte ori mai mult, ca lumina a sapte zile, in ziua cand Domnul va lega rana poporului Sau si va tamadui vanataile de pe trupul lui” (Isaia, 30:26). Asadar, lumina lunii va fi ca cea a Soarelui, iar lumina Soarelui va fi de 7 ori mai stralucitoare, ca lumina a 7 zile. In concluzie, Paradisul va primi de la Luna la fel de multa lumina cat primeste Pamantul de la Soare, si in plus de la Soare Paradisul va primi de 49 de ori mai multa lumina (7 x 7 = 49) fata de cat primeste Pamantul nostru de la Soare. Lumina pe care Pamantul o primeste de la Luna este de 10.000 de ori mai mica decat lumina primita de la Soare, asa ca o putem ignora.

Avand toate aceste date, putem calcula temperatura Paradisului. Radiatia Paradisului va incalzi pana la punctul in care caldura pierduta de radiatie este egala cu caldura primita de radiati. Cu alte cuvinte, Paradisul pierde de 50 de ori mai multa caldura fata de Pamant. Folosind formula Stefan-Boltzmann pentru radiatii, vom avea:

(H/E)4 = 50

unde E este temperatura absoluta a Pamantului, 300ºK (273+27). Aceasta inseamna ca temperatura absoluta a Paradisului va fi: 798º absolut (adica 523º C).

Temperatura exacta a iadului nu se poate masura, dar ea trebuie sa fie mai putin 444,6ºC, temperatura la care pucioasa sau sulful se transforma din lichid in gaz. “Iar partea celor fricosi si necredinciosi si spurcati si ucigasi si desfranati si fermecatori si inchinatori de idoli si a tuturor celor mincinosi este in iezerul care arde, cu foc si cu pucioasa, care este moartea a doua” (Apocalipsa lui Ioan, 21:8). Conform Bibliei, un iezer cu foc si pucioasa, inseamna ca temperatura trebuie sa fie sub 444,6º C (punctul de fierbere al sulfului). Daca ar fi peste 444,6º C, atunci n-ar mai fi un iezer, ci o stare gazoasa.

Asadar, avem doua temmperaturi: Paradisul are 525º C, iar iadul mai putin de 444,6º C. In concluzie, Paradisul e mai fierbinte ca iadul. Unde ati vrea sa ajungeti dupa moarte?

Comentarii

  • FLORI a spus:

    Dupa ce voi muri ,dorinta mea arzatoare e sa ma intilnesc cu unicul meu fiu ,
    indiferent unde este plasat el,deoarece el nefiresc a plecat prea devreme ,
    la numai 25 de ani.

    12 Dec 2009 la 06:30
  • Bogdan a spus:

    Hai lasati, ….l-a dus capul pe autor sa calculeze temperatura in rai si in iad….. Prietene, daca mor, nu dau doi bani pe faptul ca in iad sau in rai dunt 500 sau 1000 de grade. Intelegi?

    12 Dec 2009 la 15:57
  • Razvan a spus:

    Eu nu cred ca exista iad…asa ca nu are cum sa fie mai cald decat intr-un loc care nu exista.

    12 Dec 2009 la 16:13
  • Albu Raul Adrian a spus:

    dar sufleul? oare el cat de fierbinte este mai ales atunci cand iubesti?…iubirea care misca sori si stele,care muta muntii,iubirea arzatoare cum o numesc poetii….deci un rai atat de cald ,pt un suflet fierbinte si plin de dragoste cu siguranta ar fi ….racoros.

    18 Dec 2009 la 01:22
  • adut a spus:

    Avand in vedere ca ai folosit Boltzman tin sa te felicit!
    Iar cat despre deducearea facuta, ma faci sa-mi retrag cuvintele si sper ca nu sunt scrise de tine si celalate subiecte care, cat de cat sunt mai plauzibile. Ce este scris, este la modul metaforic as putea spune, insa mereu metaforic-realizabil. Si se refera la temperatura sufleteasca, la persoanele care vor ajunge acolo. Noi, cei care vom ajunge, vom genera o caldura atat de ridicata prin iubirea noastra fata de semeni. Daca e sa numesc o carte grea, aceea ar fi Biblia. Trebuie cerut sa intalegem tainele cuvintelor!

    Tu esti unul din multi altii care scriu doar ca sa faca impresie, indiferent in ce mod, negativ sau pozitiv, iar in cazul asta dusa in limitele bunului simt, mai ales prin titlul pe l-ai format.

    Jenibl+penibil!

    18 Dec 2009 la 20:16
  • vioreaua a spus:

    Cand spui ”Tatal nostru care esti in ceruri” ….se spune ceruri …nu cer, sunt mai multe ceruri, sunt noua… din ce in ce mai luminoase, de o intensitate energetica din ce in ce mai mare. Acumuland mai multa lumina in sufletul tau, urci mai sus. Cei care se jertfesc si mor, in clipa jertfe,i in sufletul lor este numai iubire pentru aproape si se spune ca Dumnezeu le iarta tot, deci urca intr-un cer superior. Sinuciderea este interzisa pentru ca, este un act disperat, al unui suflet aflat intr-o mare deznadejde. Acest biet suflet in clipa mortii are sufletul golit de iubire, de lumina, si nu are puterea de se duce nici in cerul din care a venit, el coborand mult mai jos si pastrand aceea amprenta a durerii lui care il chinuie. In biblie se spune ca Dumnezeu nu poate fi vazut de noi….pare logic, am orbi, sau ne-am arde. Cu cat iubesti mai mult si altruist cu atat faci mai multe fapte bune, cu atat mai mult acumulezi mai multa lumina in suflet. Cu cat esti mai putin orgolios cu atat esti mai fericit, pentru ca iti trebuie din ce in ce mai putin, si poti sa ierti mai usor. Cu cat ierti mai usor, cu atat mai mult poti sa iubesti. Iata de ce cred In IIsus, …invataturile Lui sunt foarte logice. Mie imi place sa cred ca aceasta teorie este adevarata, si cred cu tarie in ea. Si daca este asa, nu este deloc exclus ca raiul sa fie mai fierbinte ca iadul.

    2 Feb 2010 la 23:41
  • sorin a spus:

    E o prostie profetii Ilie si Enoch sunt in ceruri cu tot cu trup cel de al doilea zice in cartea sa ca l-a vazut pe Dumnezeu pe scaunul de domnie era si Iisus cu Dumnezeu acolo deci Iisus inainte de a se naste pe pamant. Ca acest profet a fost rapit inainte de potop.Enoch in cartea sa descrie paradisul si nu e deloc fierbinte la fel si in biblie e descris cu pomi care rodesc de 12 ori pe an rauri limpezi ca lacrima vegetatie de tot felul .Paradisul e tot ceea ce-si doreste omul si nu poate avea pe pamant dar se inchina lui Dumnezeu toata viata si traieste decent dar cu lipsurile care sunt .

    27 Iun 2010 la 07:35
  • ionuc a spus:

    Lovendal in acest articol face o greseala ,aplica legile acestei lumi (materiale) in lumea spirituala.
    Legile acestei lumi nu se potrivesc in lumea spirituala.

    27 Iun 2010 la 10:19

ATENTIE! Inainte de a comenta, va rugam respectati urmatoarele reguli:
1) Nu injurati, nu folositi cuvinte obscene, atat fata de ceilalti useri cat si fata de acest site.
2) Nu atacati persoana, ci ideea, cu argumente logice.
3) Nu va faceti reclama voua sau altora (pentru anumite produse sau servicii oferite),fara a contacta in prealabil un administrator.
4) Aveti voie sa va dati ID-ul, emailul sau telefonul dvs., daca aveti nevoie de ajutor in orice problema.
5) Nu folositi nickuri diferite de pe aceleasi IP, sau IP-uri ce apartin unor servere proxy.
Daca nu veti respecta aceste reguli,comentariul dvs. va fi editat sau sters. Va multumim!
Pentru a putea trimite comentariul, va rugam completati cele 4 caractere ce le vedeti in imaginea de mai jos:

ARTICOLE ALEATOARE

    Holograme si piramide misterioase pe Ceahlau

    Holograme si piramide misterioase pe Ceahlau
    Ceahlaul nu se ridica, nici pe departe, la altitudinea altor piscuri muntoase din Romania sau din tarile vecine. Cu toate acestea, in mod paradoxal, el este singurul masiv care poate fi vazut de la sute de kilometri departare. In anumite conditii atmosferice si de luminozitate solara, piscurile Ceahlaului se zaresc cu o deosebita claritate de pe tarmul Marii Negre si de pe malurile Nistrului. Gheorghe Asachi scria despre acest fenomen inca din anul 1859: „Corabierul de pe Marea Neagra vede piscul cel inalt al acestui munte, de la Capul Mangaliei si pana la Cetatea Alba. Locuitorul de pe tarmul Nistrului vede soarele apunand dupa masa acestui munte, iar pastorul nomad, dupa ce si-a iernat turmele sale pe campiile Bugeacului, se intoarce catre casa avand in vedere varful Pionului, sau Ceahlaului”. Holograma de pe Ceahlau Acesta nu este, insa, singurul lucru uimitor care se leaga de existenta masivului muntos. Pe Ceahlau se petrec an de an, cu regularitate, doua fenomene optice inexplixabile. In prima decada a lunii august, sub lumina rasaritului de soare, umbrele varfurilor Toaca si Piatra Ciobanului formeaza, timp de peste o ora si jumatate, o holograma naturala imensa, avand forma unei piramide perfecte. Din acest motiv, fenomenul a fost denumit Umbra Piramidei. Calea Cerului Tot in aceeasi perioada a anului si tot la rasaritul soarelui, deasupra varfului Toaca se produce un fenomen optic care dureaza doar cateva minute si pe care localnicii l-au numit, inca din vechime, Calea Cerului. Practic, deasupra muntelui se formeaza un stalp de o luminozitate intensa si stranie, care se pierde in imensitatea cerului si care este marginit pe laturi de doua benzi intunecate. Unii cercetatori ai respectivelor fenomene sunt de parere ca acestea se datoreaza faptului ca prin Ceahlau, respectiv prin varful Toaca, trece una din axele energetice ale globului pamântesc. Varful Toaca, o piramida cu baza patrata La aceasta teorie trebuie adaugat ca varful Toaca reprezinta el insusi un mister. Acesta are aspectul unei piramide cu baza patrata, figura considerata a se forma extrem de rar in mod natural. Masuratorile efectuate de specialisti au aratat ca laturile bazei au exact dublul lungimii piramidei lui Keops, din Egipt, iar unghiul pantelor este cu doar 10 grade mai mare decat cel al aceleiasi piramide. Acest lucru ar fi putut fi catalogat doar ca o simpla si intamplatoare coincidenta, daca la numai 30 de kilometri distanta de Ceahlau nu ar fi fost descoperita celebra cultura Cucuteni, datand din perioada anilor 4.800 inainte de Hristos. Printre vestigiile scoase la iveala s-au gasit nenumarate obiecte din ceramica, ce aveau imprimate proiectii in plan ale unor piramide cu baza patrata si cu diagonalele perfect trasate. In zilele noastre, localnicii din zona Ceahlaului sunt, frecvent, martori ai unor fenomene inexplicabile cu care, deja, s-au obisnuit. Tit Tihon este  renumit profesor de matematica in Roman si autor al unor carti de specialitate, deci o persoana  a carui credibilitate poate fi pusa greu la indoiala. Originar din Bicaz, localitate aflata la poalele masivului Ceahlau, el se afla in vizita la parinti si a fost martorul unei aparitii luminoase pe cer, chiar in noaptea revelionului acestui an. Profesorul Tihon a surprins fenomenul cu ajutorul unui telefon mobil dotat cu camera foto, insa imaginea de o calitate extrem de slaba nu le-a permis specialistilor, ulterior, sa stabileasca daca este vorba de un obiect neidentificat aflat in zbor sau de o simpla reflexie optica. Alti localnici declara, cu mana pe inima, ca vad deseori fasii de lumina strabatand padurile Ceahlaului. Calugarii de la Schitul Durau fac afirmatii asemanatoare, sustinand ca vad, in miez de noapte, cand se duc la rugaciune, ploi de luminite albastre pogorandu-se deasupra piscurilor muntelui. Ei spun ca acest lucru este harul lui Dumnezeu, care ii indeamna la credinta pe monahii tuturor manastirilor ce impanzesc masivul Ceahlau.

    Ingerii pot fi ascultati cu urechea stanga

    Ingerii pot fi ascultati cu urechea stanga
    De-a lungul istoriei, o serie de evenimente au atras atentia asupra urechii stangi a omului evidentiind ca aceasta are un rol specific in functionarea corpului fizic dar si a corpurilor subtile ale acestei fiinte. Vom arata cateva situatii spre a convinge ca urechile au importanta diferita si ca dirijarea atentiei asupra urechii stangi se bazeaza pe o insusire speciala a ei. Din punct de vedere emotional, o cercetare stiintifica efectuata la Universitatea de stat Sam Houston la care a participat un numar de 100 de subiecti a concluzionat ca acestia au receptionat peste 70% din cuvintele emotionale care li s-au spus la urechea stanga in timp ce la urechea dreapta s-au inregistrat doar 58% din cuvintele similare soptite. Cercetarea a fost condusa de psihologul Teow-Chong-sim si si-a gasit confirmarea in faptul, deja constatat mai dinainte, ca melodiile ascultate de urechea stanga in casti sunt recunoscute mai repede de auditori. Un alt exemplu care evidentiaza importanta urechii stangi asupra celei drepte a fost consemnat la 9 decembrie 1596 in Japonia, in timpul imparatului Toyotomi. Atunci, din ordinul acestuia li s-a taiat urechea stanga unui numar de 26 de misionari care cautau sa extinda catolicismul in acea tara. Pedeapsa era de altfel comuna in Japonia si reprezenta pentru nefericit o situatie psihica de degradare dar atat de profund implementata in constiinta japoneza incat imparatul n-a mai tinut seama de eventuale complicatii diplomatice. Continuam cu alte situatii. Celebrul Socrate (469-399 i.Hr.) considerat de oracolul de la Delfi ca cel mai intelept om, face o destainuire neasteptata in celebra sa opera „Banchetal”. Socrate afirma acolo ca este inspirat in ceea ce scrie de un inger care-i soptea la ureche, dar numai la cea stanga. In proloagele zilei de 16 noiembrie se arata ca Sfantul Ioan Gura de Aur (344-407), considerat cel mai mare predicator din vremea de aur a crestinatatii, avea un ucenic numit Proclu. Acesta l-a surprins in trei randuri pe Sfant, in in timp ce – scriind la o masa – un barbat plesuv, cu barba consistenta si lata, ii soptea ce sa scrie la urechea… stanga. Ulterior s-a stabilit ca barbatul plesuv era chiar Apostolul Pavel decapitat in anul 67 care-i dicta Sfantului Ioan comentariile la epistolele sale pe care acesta incepuse sa le relateze. Mai mult, capul sfantului se afla intr-o racla speciala pastrata la Mr. Vatopedu de la Muntele Athos. Urechea stanga a ramas din anul 407 nevatamata, situatie care se poate verifica deschizand o usita laterala a raclei. Situatia aratata mai sus prezinta o importanta cu totul deosebita intrucat in afara de materializarea Sf. Pavel arata ca vatamarea unor moaste se poate face diferentiat, situatie paradoxala din punct de vedere materialist. S-ar putea arata ca este stabilit ca emisfera dreapta a creierului este asociata cu intuitia, in perceperea informatiilor emotionale si ca ea controleaza urechea stanga. S-a constatat de altfel ca mamele de predilectie isi calmeaza bebelusii leganandu-i pe partea stanga in apropiere de urechea stanga. Intuitia, care este o calitate superioara logicii (si domina urechea stanga) prezinta si aspectele extrasenzoriale (materializari de ingeri sau chiar de mari apostoli) dar si fenomene exotice ca neputrezirea diferentiata. Aceste aspecte pot fi si mai diversificate daca am dispune de un inventar mai bogat al unor evenimente legate de urechea stanga.

    Puterea pozitiva a lui Dumnezeu si puterea negativa a diavolului – demonstrate cu ajutorul encefalografului

    Puterea pozitiva a lui Dumnezeu si puterea negativa a diavolului – demonstrate cu ajutorul encefalografului
    Iata una dintre cele mai plastice si mai profunde demonstratii a puterii sentimentelor si gandurilor, ce a fost relatata de dr. W. Jerome Stowell, medic neurolog. Iata povestea lui: Eram un ateu convins. Eram absolut sigur ca Dumnezeu nu este altceva decat suma tuturor mintilor oamenilor si a tuturor gandurilor lor pozitive. Cat despre conceptul de Dumnezeu atotputernic, care exista mai presus de noi si care ne iubeste pe toti, avand puterea de a schimba orice in creatia sa, nu am crezut niciodata in acest tip de Dumnezeu. Intr-o zi, am trait insa o experienta care m-a pus pe ganduri. Ma aflam intr-un laborator urias si incercam impreuna cu colegii mei sa descoperim lungimea undelor cerebrale. Am descoperit astfel un canal al lungimilor de unda, inzestrat cu o camera mach (unitate de masura) care permite separarea acestor lungimi diferite ale fiecarui individ in parte, conferindu-i acestuia o identitate mai clara decat amprentele palmelor sale. Ar trebui sa retinem cu totii acest lucru: Dumnezeu poate pastra in cer o fisa a gandurilor noastre individuale, la fel cum FBI-ul poate pastra o fisa a amprentelor noastre in fisetele sale din Washington D.C. Ne-am propus sa facem un experiment pentru a stabili ce se intampla in interiorul creierului in momentul tranzitiei de la viata la moarte. Am ales ca subiect o femeie care a fost trimisa de familia ei la un ospiciu de nebuni, dar care a fost externata. Singura boala pe care i-au descoperit-o medicii a fost un cancer la creier, care ii afecta exclusiv echilibrul corporal. In ceea ce priveste luciditatea si starea ei mentala, femeia era exceptional de inteligenta. Stia foarte bine ca urmeaza sa moara intr-un timp foarte scurt. Am informat-o si noi de acest lucru. Am instalat in salonul ei un aparat encefalograf, pentru a vedea ce se intampla in creierul ei in momentul tranzitiei de la viata la moarte. Am instalat de asemenea un microfon minuscul, de marimea unei monede de un shilling, pentru a afla daca are ceva de comentat in acest moment apoteotic. Eu ma aflam intr-o camera alaturata, impreuna cu alti patru colegi si cu instrumentele pregatite pentru a inregistra tot ce se intampla. Aparatul nostru avea acul indreptat catre zero, aflat chiar in centrul scalei. In cele doua parti laterale, scala avea cate 500 de gradatii, pozitive in partea dreapta si negative in partea stanga. Ceva mai devreme am folosit acest aparat pentru a inregistra puterea folosita de o statie de emisie de 50 KW pentru a trimite un mesaj in jurul lumii. Acul aparatului a inregistrat cu aceasta ocazie 9 gradatii in partea pozitiva (dreapta). Cand a simtit ca i s-a apropiat sfarsitul, femeia a inceput sa se roage la Dumnezeu. Ea i-a cerut Domnului sa aiba mila de cei care s-au folosit de ea cu atata dispret, dupa care si-a reafirmat credinta in Dumnezeu, spunandu-i acestuia ca stie ca El reprezinta singura putere vie care exista, care a existat si care va exista vreodata. L-a slavit pe Dumnezeu si i-a multumit pentru ca i-a permis sa se foloseasca de aceasta putere si sa ii cunoasca astfel realitatea, l-a spus de asemenea cat de mult il iubeste. In camera alaturata, eram cu totii atat de fascinati de rugaciunea femeii incat am uitat complet de experimentul nostru. Ne-am uitat unii la altii si am vazut lacrimi curgand pe fetele noastre „stiintifice”. Subit, aparatul nostru (de care uitaseram cu totii) a scos un zumzet. Ne-am uitat la ac si am constatat ca acesta ajunsese la 500 de gradatii in partea pozitiva a scalei si ca incerca cu disperare sa depaseasca acest prag! Cu ajutorul acestui instrument, ne-am dat seama ca cerebelul unei femei singure, aflata pe patul de moarte si in comuniune cu Dumnezeu, emite o putere de 55 de ori mai mare decat cea a unei statii de emisie de 50 KW care trimite un mesaj in jurul lumii. Pentru urmatorul experiment, am ales un subiect cat mai diferit de primul: un barbat care se afla in spitalul nostru si care suferea de o boala sociala mortala. Creierul sau era atat de atrofiat incat era pe punctul de a muri. Barbatul era practic un maniac.  Dupa ce ne-am reglat instrumentele, am trimis una din asistente cu misiunea sa il enerveze pe barbat. Femeia a reusit sa ii atraga interesul asupra ei, dupa care i-a spus ca nu mai doreste sa aiba nimic de-a face cu el. Barbatul a inceput imediat sa o injure, moment in care acul aparatului nostru a inceput sa se deplaseze in partea negativa a scalei. In continuare, barbatul a blestemat-o pe femeie si a luat numele Domnului in desert. Acul aparatului nostru s-a deplasat imediat pana la ultima gradatie negativa a scalei (-500). Am putut inregistra astfel cu ajutorul aparatelor de masurat ce se intampla in interiorul creierului uman atunci cand acesta incalca una din Cele Zece Porunci ale lui Dumnezeu: „Sa nu iei in desert numele Domnului”. Am reusit sa masuram cu ajutorul aceluiasi aparat puterea pozitiva a lui Dumnezeu si puterea negativa a adversarului sau. Am descoperit astfel ca adevarul benefic este pozitiv, iar toate gandurile nebenefice descrise perfect de Cele Zece Porunci biblice sunt negative. Daca aceste unde cerebrale pot fi inregistrate chiar si cu ajutorul aparatelor noastre obiective de masurat, cu atat mai evident este faptul ca ele pot fi inregistrate inclusiv de Dumnezeu din ceruri.

    Stigmatul, manifestare divina sau autosugestie psihica?

    Stigmatul, manifestare divina sau autosugestie psihica?
    Stigmatul este o urma sau un semn distinctiv care, potrivit traditiei catolice, a aparut, in mod supranatural, pe corpul unor sfinti aflati in stare de extaz, ca simbol si amintire a participarii sufletelor lor la adorarea lui Christos. Dar stigmatele pot fi, de asemenea, manifestari ale unor procese patologice. In a doua jumatate a lunii septembrie a anului 1124, Francisco de Assisi, dupa ce a strabatut ca misionar Europa mediteraneana si nordul Africii, s-a retras pentru a medita si a posti pe muntele Alverno, in regiunea italiana Toscana. La revenirea sa avea pe corp ranile si plagile similare celor ale lui Christos pe cruce. Stigmatele sunt, poate, cel mai extraordinar fenomen al misticismului. Pentru Biserica Catolica, primul stigmatizat a fost Iisus Christos, cu cele cinci plagi ale rastignirii. De atunci s-au repetat fenomenele de raniri din comunitatea religioasa. Corpul stigmatizatilor se acopera cu plagi, identice cu cele suferite de Christos pe cruce: la coasta, la maini, la picioare, plus rana de pe frunte cauzata de coroana de spini. Uneori e vorba de rani dureroase, care sangereaza abundent. Unele corpuri stigmatizate Ar fi imposibil sa numim toti sfintii si credinciosii care se pare ca au fost stigmatizati, dar nu putem omite faptul ca nu toti s-au bucurat de acelasi prestigiu. Stigmatele lui Francisco de Assisi au avut martori de exceptie, ca Papa Alexandru al IV-lea. Credinta, ca si viata sa exemplara i-au adus o puternica identificare cu Christos rastignit, pentru ca relatia spirituala a devenit vizibila pe carnea trupului sau prin aparitia pe ea a plagilor Patimilor Mantuitorului. La o zi si jumatate dupa moarte, la autopsie au gasit inima sfintei Veronica Giuliani (1660-1727) strapunsa dintr-o parte intr-alta si urme ale stigmatelor lui Christos, printre care se puteau distinge pana la 24 de figuri, intre acestea o cruce latina si cateva litere, la fel de multe ca virtutile sale, dupa cum anticipase ea insasi cu 12 ani inaintea mortii sale. O alta sfanta italiana, Catalina din Siena (1347-1380), i-a impartasit duhovnicului ei, parintele dominican Raimundo Tomaso, ca, in rastimpul unei stari de extaz, i-a aparut Christos pentru a-i deschide pieptul si a-i lua inima. De asemenea, se spune ca sfanta s-a hranit ani de zile doar cu ostie sfintita. In dorinta lor de a atinge starea de extaz – aceasta stare sprituala care permite uniunea mistica cu Dumnezeu prin contemplare, rugaciune si dragoste – multi credinciosi au crezut ca sunt victime ale unor fenomene supranaturale, intre care pierderea absoluta a simturilor. Starea de extaz la manastiri se reduce uneori la viziunea unui inger, dar, in majoritatea cazurilor, e vorba de o experienta dureroasa. Se vorbeste astfel de persoanele care, in momentul in care primeau ostia sfintita, deveneau brusc stigmatizate, gura umplandu-li-se de sange. Stigmatizatul, o specie de ales Unii cercetatori care s-au apropiat de lumea stigmatelor au constatat o importanta componenta de sugestie mentala. Cei mai critici atribuie cauza acestui fenomen fanatismului ocult, in absenta ratiunii. Mai multe rapoarte medicale vorbesc de tulburari de origine nervoasa si endocrina. Se presupune, de exemplu, ca Teresa de Jesús, cea mai cunoscuta stigmatizata din istoria catolicismului, ar fi suferit de epilepsie, care se manifesta, adesea, sub forma de lesinuri, convulsii si paralizii ale membrelor. In actele de canonizare a calugaritei mistice din Avila se constata ca la moartea sa, pe 4 octombrie 1582, i-a iesit un porumbel alb pe gura. Stigmatele acestei sfinte sunt la fel de celebre cum este, de asemenea, legenda despre exhumarea sa in 1700: corpul ei s-a mentinut intact si avea pe piele picaturi de balsam cu un miros foarte fin. In vasta si bogata sa lucrare literara, Teresa de Jesús a descris, in mai multe ocazii, uniunea sa mistica cu Dumnezeu, identificarea sufletului ei cu spiritul divin, a esentei sale umane cu un principiu sfant si universal. Biserica Catolica a acceptat ca stigmate rezultate ale interventiei divine peste 300 de cazuri. In secolele XIV-XVI au fost multe cazurile de manifestare a acestui fenomen, incepand sa se inregistreze o scadere numerica a acestora odata cu secolul al XVII-lea. In secolul al XIX-lea numarul de stigmatizari crestine abia a depasit 20 de cazuri, pentru ca, in secolul al XX-lea, numarul lor sa se reduca la un singur caz recunoscut de biserica, cel al lui Francisco Forgione. Starea de extaz caracteristica, manifestata de stigmatizati in trecut, pare sa se remita si ea. In istoria stigmatizatilor abunda calugarii, atat barbati, cat si femei, multi dintre ei primind recunoasterea prin beatificare sau sanctificare. Unicul Padre Pio In 23 septembrie 1968 se stingea din viata Francisco Forgione, un franciscan care a devenit un personaj foarte popular in tara sa, Italia, unde era cunoscut ca Padre Pio. Si nu pentru putin lucru, caci din 1918, an in care, dupa cum se spune, pe corpul sau au aparut cele cinci plagi ale lui Christos, calugarul nu a incetat sa-si surprinda contemporanii. Corpul lui Forgione putea sa emane, uneori, un miros puternic de iasomie, la fel cum avea darul de a fi ubicuu. In plus, putea sa citeasca gandurile din mintea oamenilor. Medicii l-au examinat de multe ori pe Forgione, dar nici pana acum nu s-a putut afla de ce boala suferea. In 1949, iezuitul spaniol Carlos Maria Stahelin Saavedra afirma ca „fenomenele iesite din comun (aparitii, stigmate, mesaje etc.) admit, toate, o multipla interpretare cauzala, putand avea originea in Dumnezeu, in diavol sau in fortele psihice naturale sau in frauda mai mult sau mai putin constienta. Stigmate putin mistice Aspectul normal al pielii umane se poate altera ca efect al unor boli ca hemocromatita sau ca urmare a ingerarii unor medicamente. Un tip relativ comun de stigmat este constituit de grupul de angioame. Angioamele sunt tumori benigne care afecteaza structurile vasculare. Se localizeaza atat pe piele, cat si sub ea si produc o coloratie roz sau purpurie. Doua angioame cu aspect foarte sugestiv sunt asa-numitele „pete de vin de Porto”, care pot aparea la nou-nascuti, si „paianjenii vasculari”, de un rosu-stralucitor cu o zona centrala violacee, care apar doar pe pielea bolnavilor de ciroza hepatica.

    Meditatia cu degetul aratator

    Meditatia cu degetul aratator
    Sa vedem impreuna un exercitiu de meditatie. Tine un deget ridicat in sus si ramai astfel timp de circa doua minute (sau mai mult), incercand sa simti orice fel de senzatie la nivelul lui. Pune-te la unison cu senzatiile din interiorul degetului si urmareste sa-ti intensifici aceasta perceptie. Apoi, constientizeaza faptul ca degetul este infasurat de piele. Urmareste sa simti curgerea sangelui prin interiorul degetului. Foloseste-ti imaginatia si incearca sa percepi incastrarea unghiei in deget, sau senzatiile de sub unghie. Secretul acestui exercitiu consta in a-ti focaliza in intregime atentia asupra degetului, astfel incat sa simti cat mai multe senzatii la nivelul lui. Principala premisa de la care pornim este ca energia urmeaza intotdeauna gandul. Oriunde se indreapta atentia, energia o urmeaza. Prin intensificarea senzatiilor de la nivelul degetului, respectiv prin focalizarea atentiei si a energiei in interiorul acestuia, in deget incep sa se petreaca inclusiv anumite schimbari fiziologice. Aceste senzatii pot parea obisnuite (genul de senzatii pe care le ai dintotdeauna in corp), dar ceea ce simti de fapt este energia vitala. Cei mai multi oameni afirma ca simt o senzatie de furnicaturi in interiorul degetului. Altii descriu aceasta senzatie ca o vibratie, ca un bazait, ca piscaturile pe care le simti pe limba atunci cand bei apa minerala sau ca pe o senzatie fierbinte. Experienta fiecaruia este diferita de a celorlalti oameni; de aceea, oamenii folosesc cuvinte diferite pentru a descrie aceste experiente. De pilda, unii descriu energia ca fiind calda, ca o pulsatie, ca o greutate, ca o senzatie de grosime sau pur si simplu ca o amplificare a constientizarii propriu-zise a degetului. Constientizarea acestei energii vitale nu este ceva absolut nou pentru niciun om. Cu totii am simtit intotdeauna aceasta energie, dar cei mai multi dintre noi nu i-am acordat suficienta atentie, asa ca nu am invatat sa o identificam. Daca esti viu (si de vreme ce citesti aceast articol, nu pot decat sa presupun ca esti), inseamna ca ai simtit aceasta energie in fiecare minut al vietii tale. Daca nu simti niciuna din senzatiile descrise mai sus. Incearca sa iti imaginezi ca iti mangai degetul cu o pana. Continua sa iti mangai astfel degetul, inainte si inapoi, cu aceasta pana imaginara, si focalizeaza-ti atentia asupra senzatiilor din deget. De regula, nu dureaza mai mult de un minut ca sa incepi sa simti ceva. Chiar daca nu ti se pare mare lucru si chiar daca iti vine sa descrii aceasta senzatie intr-un alt fel decat am facut-o eu mai sus, iti sugerez sa te folosesti de aceasta senzatie ca punct de plecare pentru constientizarea energiei vitale. Daca nu reusesti sa simti nici acum vreo senzatie in interiorul degetului, iti sugerez sa practici celelalte exercitii care urmeaza, pentru a vedea daca nu reusesti sa generezi astfel de senzatii in alte parti ale corpului tau. Atunci cand practici acest exercitiu, este posibil sa simti furnicaturi in intreaga mana, sau chiar si in alte parti ale corpului. Daca se intampla asa ceva, este foarte bine.