Fii credincios si vei fi mai putin stresat!
Potrivit unui studiu realizat de cercetatori de la Universitatea Toronto, credinta ii ajuta pe oameni sa fie mai putin anxiosi si sa diminueze stresul, ducand la diferente intre creierul credinciosilor si al necredinciosilor.
Subiectii care au participat la acest test au avut atasati de cap electrozi, pentru a masura activitatea creierului. Astfel, s-a aratat ca prin comparatie cu persoanele necredincioase, cei care sunt credinciosi prezinta o activitate mai mica in zona cortexului anterior (ACC), o zona a creierului ce produce modificarea comportamentului, atunci cand atentia si controlul sunt necesare. Fenomenul are regula loc atunci cand anumite evenimente produc anxietate, de exemplu, atunci cand gresim. Testul a aratat ca persoanele foarte credincioase, au ACC-ul mic, iar erorile sunt putine.
De asemenea, credinta are un efect de relaxare asupra subiectilor, ceea ce le permite sa fie mai putin stresati si ingrijorati.
Sursa: www.libertatea.ro
ARTICOLE ALEATOARE
Misteriosii pitici parosi
In toamna anului 1954 a izbucnit un val de aparitii de O.Z.N.-uri in toata lumea. Din multimea rapoartelor, un numar insemnat se referea la ocupantii lor umanoizi, descrisi uneori ca niste fiinte pitice paroase. La 9 octombrie, de exemplu, trei copii francezi din mediul rural, pe patine cu rotile, au spus ca „o masina rotunda si lucioasa a coborat foarte aproape de noi. Din ea a iesit un fel de om inalt de patru picioare, care purta un vesmant negru ca sutana domnului preot. Avea cap si ochi mari. Ne-a vorbit, dar nu am priceput ce ne-a spus si am fugit. Cand ne-am oprit si am privit inapoi am vazut masina inaltandu-se cu viteza in vazduh”. Cinci zile mai tarziu, un miner francez a intalnit un umanoid mic si indesat, cu trup imblanit, precum si ochi supradimensionati, oblici, care ieseau din orbite. Purta caciula, avea nasul turtit si niste buze groase.
La inceputul lunii decembrie, relatari provenite din Venezuela semnalau intalniri in timpul noptii cu pitici parosi inalti de trei picioare si cu predispozitii agresive. Cu un asemenea prilej, petrecut – se spune – la 10 decembrie, patru asemenea fapturi s-au ivit dintr-un O.Z.N. care plutea deasupra solului si au incercat sa rapeasca un tanar. Tovarasul acestuia avea o pusca (amandoi iesisera la vanatoare) si l-a lovit in cap cu patul armei pe unul din agresori. Patul pustii s-a rupt ca si cand ar fi lovit o stanca. Cei doi tineri, cu vanatai si zgarieturi si evident speriati au povestit la politie patania. Noua zile mai tarziu, la Valencia, un jocheu care se antrena in timpul noptii, a spus ca a vazut sase pitici parosi care carau si incarcau bolovani intr-un O.Z.N. aflat in apropiere. Cand l-au observat, unul din ei a lansat o fasie de lumina violeta paralizandu-l in timp ce incerca sa fuga. Politia a descoperit urme de pasi la fata locului. „Nu pareau a fi urme nici de fiinte umane, nici de animale”, au spus politistii.
Relatari despre intalniri cu O.Z.N.-uri s-au facut pana in zilele noastre, dar piticii parosi au disparut de pe scena catre sfarsitul anului 1954 si nu au mai fost, ori – cel putin – nimeni nu a mai comunicat ca i-ar fi zarit.
Galerie fractali (1)
ADN Alb-negru
Spini Artificii
Steaua albastra Eclipsa
Flacara Lumi paralele
Matrix Melc
Model floral Raze
Rozeta Rusalii
Spini Blue penta flowers
Papagal Green penta flowers
Fractali realizati cu aplicatia: Apophysis 2.0
Porumbul
Porumbul (Zea mais) este originar din America Centrala, de pe platoul mexican, unde era cultivat intr-o mare bogatie de forme. Primii europeni care au vazut aceasta planta au fost marinarii lui Columb, la 5 noiembrie 1492, cand au debarcat in Cuba. Crezand ca au debarcat in Indii, ei au numit aceasta planta grau de India. Deoarece se crede ca porumbul ar fi fost adus in Europa in 1519 de catre Cortez, fiind apoi cultivat pe suprafete intinse in Spania si Portugalia, porumbul a mai fost cunoscut si sub numele de grau de Spania. In timpul dominatiei turce in Persia, porumbul a fost cunoscut si sub numele de grau de Turcia, fiind introdus ulterior de catre turci si in Europa de Est.
Etimologia cuvantului provine din limba indienilor arawaks – merise, care desemna planta, a evoluat la indigenii din Caraibe si Antile in maysi si mahiz. Ulterior, botanistul Zea Francisco Antonio, director al Gradinii Botanice din Madrid, i-a dat numele stiintific, sub care este cunoscut astazi.
La popoarele din America, porumbul era obiect de cult
Aztecii considerau ca boabele de porumb provin de la astrul zilei, care, in bunatatea sa, a facut sa ploua cu boabe de porumb necesare nevoilor zilnice ale omului. Cultivat in apropiere de casa, porumbul facea parte din viata sociala si religioasa a multor triburi, fiind folosit la ceremoniile oficiale. In orasul Cuzco de exemplu, exista un templu inchinat zeului porumbului, care avea in sala cea mare 12 vase de argint pline cu boabe de porumb, iar in gradina de pe langa el, o planta in marime naturala, din aur si argint.
In anul 1524, Bernadino de Sahagun scria in lucrarea sa Historia universal de Nueva Espana ca, dupa infrangerea aztecilor, Montezuma i-a trimis lui Cortez in dar turte de porumb preparate cu sange uman provenit de la altarele de sacrificiu.
Continut si valoare nutritiva
Porumbul este bogat in acizi grasi nesaturati (85-90 la suta), acizi monosaturati (mai ales oleic), polinesaturati – acid linoleic (circa 50 la suta), saturati (10-12 la suta), mai ales palmitic si stearic, precum si urme de acid arahidic si miriotic. Este bogat in vitaminele A, B, C si E, precum si in saruri minerale (magneziu, fosfor, potasiu) si fibre.
Proprietati terapeutice
Putine siut gramineele care ne ofera atitea posibilitati terapeutice ce porumbul, fiecare componenta in parte avand multiple proprietati. Datorita bogatiei in fibre, porumbul regleaza tranzitul intestinal. Bogat in acizi grasi polinesaturati, uleiul de porumb se opune cresterii colesterolului in sange (doza este de 2 linguri, de 2 ori pe zi, dimineata si seara, inainte de masa).
El este de asemenea un bun diuretic si consumat in mod regulat poate preveni retentia apei in organism (picioarele umflate sunt o consecinta a acestei retentii). In caz de edeme, iata o reteta la indemana oricui: se iau stiuleti proaspeti de porumb si dupa ce au fost inlaturate boabele, se pun la fiert timp de o ora. Dupa ce se raceste, se strecoara si se patreaza in frigider. Se beau 2-3 cesti pe zi, pina la disparitia edemelor, si cate o ceasca pe zi, timp de inca o saptamana.
Faina de porumb poate fi folosita in cazul intepaturilor de insecte: se aplica pe locul respectiv, timp de cateva minute, putin malai amestecat cu apa. In caz de varicela, se vor face, timp de 15 minute, bai cu faina de porumb, care au rolul de a calma si de a inlatura neplacerile acestei maladii (se pune o mina de faina de porumb in cada). Ea este utilizata cu mult succes si in cosmetica, inlocuind sapunul. Reteta este simpla: se spala fata cu apa calda, dupa care se aplica pe fata malai amestecat cu apa. Se maseaza bine cu varfurile degetelor, dupa care se spala fata cu apa rece, pentru a inchide porii.
Faina de porumb mai are si proprietatea de a opri o diaree in cateva ore. Pentru aceasta, este suficient sa se bea malai cu apa rece: se pun 1-2 lingurite de malai intr-un pahar cu apa fiarta si racita si se bea ca atare.
Matasea de porumb, asa cum se stie, regleaza functiile rinichiului: se prepara o infuzie, care se va bea calda, cu o lingurita de miere.
Curatarea energetica a spatiului
Practicile de curatare a spatiului de locuit si nu numai au fost respectate cu sfintenie de bunicii nostri care le-au preluat de la bunicii bunicilor lor din generatie in generatie. Si poate ca aceste traditii si-au avut si isi au rostul lor atunci cind o noua locuinta vine in viata noastra si incercam sa o transformam intr-un camin. Unele din aceste traditii tin si de puterea pe care batrinii nostri au dat-o practicilor investindu-le cu magia “necunoscutului”, a ceea ce vine pe neasteptate. Astfel la mutatul in locuinta noua e musai sa-ti iei o matura noua, cea veche fiind lasata in casa veche iar la construirea sau repararea acoperisului unei case se pune pe coama casei, in cel mai inalt loc, o cruce cu un stergar frumos si o crenguta de busuioc, ca sa pazeasca spatiul si pe cei ce vor locui in el de felurite intimplari neplacute.
Din acelasi motiv, la finisarea acoperisului se modeleaza din tabla sau sindrila un cocos, ce deasemenea se pune sus pe acoperis. Busuiocul dar si teiul sau la unele popoare mesteacanul sint socotite plante magice si impodobesc usile caselor si portile avind menirea de a disipa energiile negative de la intrari.
In Ajunul Anului Nou, se trage o linie cu carbunele pe mijlocul pragului si la plecarea intr-o calatorie se arunca putina sare peste umarul sting pentru a fi protejati. In anumite comunitati e obiceiul ca la inaugurarea unui spatiu de locuit, sa rosteasca formule de curatire, episcopul locului, samanul sau vrajitorul. Aceeasi practica se intilneste la curatirea unui spatiu, unde e cineva bolnav, unde a murit cineva, sau s-a nascut un copil.
Fie ca nu le luam in seama, fie ca le respectam formal, aceste practici au rolul lor bine stabilita in viata unei comunitati: acela de a curata, cind e cazul, dar si de a pastra nivelul energetic al locului cit mai ridicat. Nu odata arheologii au descoperit pe acelasi amplasament vestigiile unor constructii successive ce au servit in diverse epoci istorice ca lacasuri de cult. Fie ca e vorba de o moschee, o biserica, un templu sau un zigurat, toate aceste locuri erau considerate sfinte, tocmai prin energia curata si stralucitoare cu care era inzestrat spatiul respectiv. Spatiile cu atmosfere neplacute sint evitate, oamenii dorind sa stea cit mai putin in ele. Aceste spatii trebuie lasate un timp, pina cind lucrurile vor incepe sa se armonizeze de la sine. Dar pentru ca nu totdeauna e posibil ca un spatiu sa poata fi lasat sa se primeneasca singur, el poate fi curatat.
Curatirea spatiului unde locuim sau muncim, implica transformarea modelului sau energetic, pentru a-l aduce intr-o stare de echilibru si claritate. Acordarea spatiului necesita reorganizarea energiilor astfel incit, sa lucreze intr-o anumita directie dorita de ocupantii sai. Si intr-un caz si in celalalt, e necesara o trusa de lucru cu spatiul, formata din: betisoare parfumate, sau o crenguta de menta, salvie, isop, sau busuioc, un vas cu apa proaspata, dar se poate folosi si apa sarata sau aghiazma. Poate fi adus in incapere un clopotel cu sunet limpede, cristalin, luminari colorate, (cinci) pietricele, o punguta cu nisip, o punguta cu pamint si o bucata de material din fibra naturala. Se poate adauga la trusa de curatire si alte lucruri. Orice lucru adaugat se trateaza cu respect pentru ca puterea lui sa ne ajute. Lucurile destinate curatirii nu se folosesc in alte scopuri decit cele de curatire si daca ai primit indicii ca un obiect si-a incheiat misiunea cum ar fi: deteriorarea lui prin rupere sau fisurare, schimbarea mirosului, aspetului, consistentei, sau pur si simplu il ratacesti, sau il scapi frecvent din mina, multumeste-i si gaseste o modalitate de a-l indeparta.
Curatenia propiu-zisa implica delimitarea spatiului ce urmeaza a fi curatat. Acesta poate fi livingul, dormitorul sau bucataria. Deasemenea delimitarea in timp a activitatii propriu-zise. Exemplu: duminica de la ora 14 la 16. O alta etapa importanta este clarificarea motivului ce a sugerat acesta intentie. Daca a fost schimbat statultul social al ocupantului de exemplu de la elev la student. Si in sfirsit persoana care urmeaza sa faca operatiunea de curatire trebuie sa bea apa inainte si dupa curatire, sa-si scoata ceasul sau alte obiecte metalice ce vin in contact direct cu corpul, sa imbrace haine lejere si curate din fibre naturale, ce urmeaza a fi spalate dupa actul de curatire.
Noi dezvaluiri despre farmece si vraji
“Diavolul sa-ti smulga ochii”
O femeie din nu stiu care tara, avand o boala de ochi, s-a dus la o scoala si i-a cerut unui elev sa-i spuna cateva cuvinte magice care ar putea s-o vindece, promitandu-i haine noi drept recompensa. Scolarul i-a dat un bilet invelit intr-o panza si i-a interzis sa-l deschida. Ea l-a tinut asupra ei si s-a vindecat. O vecina, avand aceeasi boala, l-a purtat si ea si s-a vindecat de asemenea. Au desfacut hartia si au citit: «Diavolul sa-ti smulga amandoi ochii si sa ti-i astupe cu noroi». Dupa care amandoua alergara sa se spovedeasca si sa ceara iertarea pacatelor.
“Nimanui sa nu-i fie mila de vrajitorul ucis de serpi”
Cu o vraja puternica se poate face orice… Delrio citeaza un vrajitor care, aprinzand o lampa fermecata, excita, toate femeile dintr-o camera, care se dezbracau si incepeau sa danseze goale in fata lui. Asemenea farmece, in mod obisnuit, opereaza cu vorbe care-l pun in miscare pe diavol. Astfel, toata antichitatea a observat ca vrajitorii fermecau serpi, care insa uneori ii ucideau pe vrajitorii lor. De aceea Solomon spunea: «Nimanui sa nu-i fie mila de vrajitorul ucis de serpi». Si, in fapt, un vrajitor din Salzburg, in fata unei multimi, a adunat intr-o groapa toti serpii de pe raza unui cerc de o leghe si i-a ucis, in afara de unul, foarte mare, care, sarind asupra vrajitorului l-a omorat.
Efectul uluitor al unor farmece
Se citeaza un mare numar de alte farmece al caror efect este uimitor. Iata de exemplu unul: Se plaseaza pe altar patru piese de sase banuti care dupa slujba sunt pulverizate. Praful obtinut, baut intr-un pahar cu vin, cu cidru sau cu rachiu face invulnerabil pe cel ce pleaca intr-o cursa sau la lupta. Vrajitoarele franceze fabricau un unguent care avea aceleasi virtuti.
Cea mai mare parte a farmecelor se face prin cuvinte spuse sau scrise. Cand turcii pierdeau un sclav care fugise, scriau o rugaciune pe o hartie pe care o prindeau pe usa colibei sau celulei sclavului, acesta fiind fortat de o mana invizibila sa se intoarca, urmarindu-l din urma cu un baston.
Pliniu afirma ca, pe vremea sa, cu ajutorul farmecelor se stingeau incendii, se oprea sangele unui ranit, se asezau la locul lor oasele rupte, se vindeca guta, se impiedica rasturnarea unui car de lupta etc. Toti anticii credeau in farmece, a caror formula consta de obicei in cateva versuri latine sau grecesti.
Pe vremuri, se spunea ca in Germania vrajitoarele seaca laptele de la vaci si ca exista un antidot al vrajii: se pune sa fiarba laptele de la vaca fermecata spunand anumite cuvinte, lovind vasul in care fierbe laptele cu un bat. In acelasi timp, diavolul loveste vrajitoarea cu tot atatea lovituri, pana cand ea ridica vraja.
Potrivit unui studiu realizat de cercetatori de la Universitatea Toronto, credinta ii ajuta pe oameni sa fie mai putin anxiosi si sa diminueze stresul, ducand la diferente intre creierul credinciosilor si al necredinciosilor.
Subiectii care au participat la acest test au avut atasati de cap electrozi, pentru a masura activitatea creierului. Astfel, s-a aratat ca prin comparatie cu persoanele necredincioase, cei care sunt credinciosi prezinta o activitate mai mica in zona cortexului anterior (ACC), o zona a creierului ce produce modificarea comportamentului, atunci cand atentia si controlul sunt necesare. Fenomenul are regula loc atunci cand anumite evenimente produc anxietate, de exemplu, atunci cand gresim. Testul a aratat ca persoanele foarte credincioase, au ACC-ul mic, iar erorile sunt putine.
De asemenea, credinta are un efect de relaxare asupra subiectilor, ceea ce le permite sa fie mai putin stresati si ingrijorati.
Sursa: www.libertatea.ro








